Zf 24

Pentru prima data in ultimele decenii, Germania accepta energia nucleara ca parte esentiala a mixului energetic european, intr-o miscare care marcheaza o apropiere strategica de Franta si o schimbare radicala de directie sub noul cancelar conservator, Friedrich Merz, raporteaza Financial Times.

Berlinul a informat Parisul ca nu va mai bloca initiativele franceze de a recunoaste energia nucleara ca echivalenta cu sursele regenerabile in legislatia Uniunii Europene. Decizia vine dupa ani de tensiuni intre cele doua puteri, care au afectat capacitatea UE de a adopta politici energetice comune, mai ales in contextul crizei declansate de invazia Rusiei in Ucraina.

"Germania ne spune acum clar: vom trata energia nucleara cu pragmatism," a declarat un diplomat francez de rang inalt. "Se vor elimina toate prejudecatile anti-nucleare inca prezente in legislatia europeana."

Aceasta rasturnare de pozitie, catalogata drept o "schimbare de paradigma" de catre un oficial german, deschide usa pentru o cooperare mai profunda in domeniul securitatii si apararii. Merz a anuntat ca este dispus sa discute integrarea Germaniei sub "scutul nuclear francez" ca masura de descurajare in fata potentialelor agresiuni rusesti.

"Mai bine mai tarziu decat niciodata. Suntem in sfarsit deschisi unei discutii serioase cu Franta despre descurajarea nucleara europeana," a spus oficialul german.

Aceasta noua colaborare franco-germana este privita ca o cheie esentiala pentru deblocarea deciziilor europene majore in domeniul energiei. Expertii spun ca, atunci cand cele doua motoare ale UE sunt aliniate, tot blocul avanseaza mai usor.

Friedrich Merz, ales cancelar in februarie, a criticat de mult decizia Germaniei de a renunta la energia nucleara in 2011, sub conducerea rivalei sale politice Angela Merkel. El a condamnat si oprirea ultimelor trei reactoare nucleare in mandatul lui Olaf Scholz, in pofida preturilor ridicate la energie.

Desi nu intentioneaza sa redeschida centralele clasice, Merz sustine investitiile in tehnologii avansate, precum reactoarele modulare mici si fuziunea nucleara, care nu genereaza deseuri radioactive de lunga durata.

Pe fondul scumpirii gazului rusesc, energia nucleara a cunoscut o revenire spectaculoasa in Europa. Doar Austria mai ramane ferma in opozitia sa fata de energia atomica. Tari precum Belgia si Olanda si-au reconsiderat planurile de a renunta la energia nucleara si investesc din nou in acest domeniu.

Intr-o scrisoare adresata Comisiei Europene si semnata de ministri din 12 state membre cu centrale nucleare, se cere recunoasterea oficiala a caracterului complementar al energiei nucleare si regenerabile. Ei solicita sprijin pentru investitii si un mesaj clar catre piete ca Europa pariaza pe energia atomica.

Germania, care si-a acoperit anul trecut peste 60% din consumul de electricitate din surse regenerabile, s-a opus mult timp incadrarii energiei nucleare ca fiind "verde", temandu-se ca industria franceza - sustinuta de 56 de reactoare - va castiga un avantaj competitiv major, in timp ce economia germana inca sufera din cauza pierderii gazului rusesc ieftin.

In plus, opozitia era si una ideologica: Partidul Verzilor, parte din fosta coalitie a lui Scholz, s-a opus constant oricarei forme de energie nucleara.

Dar, cu Merz la carma, vantul bate din alta directie. Berlinul pare decis sa nu mai ramana in urma curentului european - ba chiar sa-l conduca.