Opinii

Listarea la Bursa a unuia dintre cei mai mari procesatori de carne din Romania, Cris-Tim, arata mai devreme decat ne asteptam directia pe care pot merge companiile romanesti din agribusiness cat si din alte sectoare: finantare locala pe piata de capital pentru extindere internationala.

Daca se mira cineva de suprasubscrierea persoanelor fizice la Cris-Tim, atunci ar trebui sa verifice datele BNR care arata ca depozitele persoanelor fizice si ale companiilor in banci erau la sfarsitul lunii iunie 2025 de 110 mld. euro, fata de 87 mld. euro credite luate. Din cele 110 mld. euro depozite, 63 mld. euro sunt depozite de cont curent, fara dobanda, din care 38 mld. euro sunt ale populatiei.

Pana ieri la 14:30, oferta Cris-Tim de vanzare de actiuni a fost suprasubscrisa de 20 de ori, cu ordine de cumparare de aproape 300 mil. euro. Sigur ca este vorba si de multe ordine finantate prin scrisori de garantie sau imprumuturi, insa cert este ca bani sunt in piata. Compania vinde 35% din actiuni prin majorare de capital si oferta secundara si vizeaza dupa listare a valoare de circa 280 mil. euro.

Astfel de companii pot realiza de fapt potentialul de agrobusiness al Romaniei de care se vorbeste de multi ani, in conditiile in care suntem pe primele trei locuri in Uniunea Europeana la productia de cereale brute - floarea-soarelui, grau si porumb - in schimb deficitul extern pe produse agroalimentare a fost de 5 miliarde de euro in 2024, dublu fata de 2022 si de zece ori mai mare fata de anul aderarii la UE.

Finantarea de pe Bursa va completa de fapt finantarea guvernamentala si cea bancara.

Statul, prin programul Investalim, va finanta in urmatorii patru ani 590 milioane de euro pentru 110 fabrici de carne, lapte, panificatie, conserve sau uleiuri, in conditiile in care cererea de pe piata a fost dubla. Intrebarea este de ce a asteptat guvernul atatia ani sa faca acest program, cand era evident ca doar finantarea productiei de cereale prin fonduri europene prin platile la hectar nu aducea rezultatul contat si anume acela de a majora productia interna de alimente pentru consum propriu si export.

In sectorul bancar, dupa multi ani in care s-au tinut deoparte de agricultura si industria alimentara si au dat posibilitatea furnizorilor de inputuri sa devina adevaratii bancheri ai agriculturii, bancile au devenit acum mult mai interesate de acest domeniu, in pofida conditiilor meteo din ce in ce mai adverse.

Deocamdata insa ezita sa finanteze proiecte de investitii pe termen lung, pe 15 ani, pe care le solicita fermierii, acordand finantare pe scadente lungi doar pentru achizitia de terenuri.

Valoarea adaugata in industria alimentara este cea mai mare dintre toate sectoarele industriale. In 2022, de cand sunt ultimele date disponibile, valoarea adaugata din industrie a fost de 190 miliarde de lei, la un PIB de 1.389 miliarde de lei, conform INS. In top 3 sectoare industriale ca nivel al valorii adaugate brute sunt industria alimentara, cu 39 miliarde de lei in 2022, apoi industria mijloacelor de transport, cu 27 miliarde de lei si industria de cauciuc si mase plastice, cu 22 miliarde de lei. Deci industria alimentara este cu 50% mai mare decat cea auto, desi poate ca perceptia este alta.

In pofida resurselor locale abundente, industria alimentara creste mult sub potential din cauza lipsei de finantare. In perioada 2012-2022, valoarea adaugata bruta din industria alimentara a crescut cu doar 30%, fata de 145% industria auto, 175% industria de cauciuc si 143% PIB-ul per ansamblu. Daca industria alimentara ar fi beneficiat de finantare si ar fi crescut macar in ritm cu economia, nu mai mult, industria per total nu ar fi cunoscut scaderile din ultimii 4-5 ani date de corelatia stransa de exporturile in zona euro.

Inca ceva important. Din 27 de CAEN-uri industriale, doar industria alimentara si industria de mobila sunt dominate de capitalul privat romanesc, deci se poate construi o politica proprie pentru aceste sectoare.

Aparent, agricultura reprezinta doar 6% din PIB, dar evolutia sa este strans corelata cu evolutia economiei.

Spre exemplu, pe primele sase luni agricultura a avut o crestere de 1,7% la o crestere economica de 0,3%, anul trecut agricultura a scazut cu 6% iar PIB-ul a franat la 0,9%. In 2023, un an agricol foarte bun, cu plus 8,9%, PIB-ul a crescut cu 2,3%.

De fapt, agrobusinessul are o importanta mult mai mare daca este luata in calcul in valoarea adaugata bruta din industria alimentara. Cand Ministerul Agriculturii se va numi si al Industriei Alimentare poate ca se va da in sfarsit si atentia cuvenita acestui sector.