Eveniment

￢ In conditiile unor deficite bugetare cu mult peste limita de 3% din PIB, Ministerul Finantelor are in vedere asigurarea finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice in principal in moneda nationala pentru a continua procesul de dezvoltare a pietei interne, corelat cu capacitatea de absorbtie a pietei interne a titlurilor de stat in lei, arata Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, 2025 - 2027.

Datoria publica a Romaniei a ajuns, in august, la 59,7% din PIB si a depasit, cu siguranta, in decembrie, 60% din PIB (limita maxima de indatorare permisa de Tratatul de la Maastricht), dar datele vor fi publicate in lunile ce vin.

In aceasta vreme, necesarul de finantare creste de la un an la altul, fortand noi imprumuturi si o strategie atenta de gestionare a ei.

Necesarul de finantare (acoperirea deficitului si rostogolirea datoriei) a crescut de la 244 de miliarde de lei in 2024, la 258,6 mld. lei in 2025 si a fost fixat la 288,2 mld. lei in 2026. Insa, intr-un interviu pentru agentia de presa Reuters, Stefan Nanu, seful Trezoreriei, a spus ca, pentru 2025, necesarul de finantare a fost majorat cu 10 miliarde de lei.

Ce devine o povara din ce in ce mai mare este nivelul rostogolirii datoriei: de la 99 mld. lei in 2024 la 150 mld. lei in 2026.

Nivelul necesarului de finantare a crescut exponential din cauza deficitului public scapat de sub control, explica Strategia. In 2024, si bugetul si Strategia fusesera concepute pe un deficit bugetar de 5,9% din PIB pe standardul national (cash) si 6% din PIB pe standardul european, ESA-10. La final de an, am avut un deficit bugetar de 8,63% din PIB pe standardul cash si de 9,3% pe standardul ESA. Iar Trezoreria a trebuit sa sa caute bani ca sa acopere acest gol. Deficitul peste valorile aprobate explica de ce cifrele din viitoarea strategie difera atat de mult fata de cele din strategia trecuta.

Majorarea deficitului peste limitele aprobate genereaza dificultati majore atat in procesul de finantare si cat si in capacitatea de administrare a riscurilor, spune documentul citat.

"Pe de o parte, deteriorarea perceptiei investitorilor afecteaza cererea si creste costurile de finantare, iar pe de alta parte, se reduce flexibilitatea in gestionarea riscului de lichiditate si de refinantare, precum si a riscurilor de tip "event risk". Un exemplu il constituie episodul de incertitudine si volatilitate accentuata de la finele lui 2024 si inceputul lui 2025, alimentat de alegerile prezidentiale si amanarea acestora, in contextul global marcat de politici privind tarifele comerciale si tensiuni geopolitice. Aceste evolutii au condus la deteriorarea anumitor indicatori ai strategiei de administrare a datoriei, indeosebi cei legati de riscul de refinantare (ex: maturitatea medie ramasa), dar si a costurilor de finantare, atat marjele de risc, cat si randamentele mentinandu-se ridicate, afectand astfel semnificativ cheltuielile cu dobanzile aferente anului 2025 si din anii viitori, intr-un context in care alti emitenti suverani din regiune au beneficiat de reduceri ale acestor costuri (ex: Ungaria, Polonia. Bulgaria, Croatia)."

Potrivit documentrului citat, in anul 2024 si in primele 7 luni ale lui 2025, Trezoreia a urmarit asigurarea unei finantari nete intr-o pondere mai mare din surse interne proces ce va continua si se va accentua incepand cu 2027, cand necesarul de finantare va incepe sa scada.

Riscul de refinantare

Sunt mai multe riscuri in gestionarea datoriei. Exista riscul de refinantare, drept pentru care se cauta imprumuturi pe termen lung, ponderea datoriei scadente in termen de un an urmand sa fie limitata in intervalul 15% si 25% (maxim) pentru datoria in moneda nationala si intre 10% si 20% (maxim) pentru datoria totala. Se urmareste mentinerea maturitatii medii ramase in intervalul de 4 ani (minim) si 5 ani pentru datoria in moneda nationala si intre 6 ani (minim) si 7 ani pentru datoria totala (praguri reduse fata de strategia anterioara).

Riscul valutar

Strategia mentioneaza riscul valutar cu un exemplu prezumtiv: in cazul materializarii unor scenarii pesimiste in anul 2025, de exemplu deprecierea monedei nationale cu 5% fata de EUR si cu 15% fata de USD, stocul datoriei ar creste cu 34,5 miliarde de lei, respectiv cu 1,8% din PIB, iar platile in contul serviciului datoriei (reprezentand rambursari de rate de capital/ refinantari de titluri de stat si plati de dobanzi) ar creste cu cca. 2,8 miliarde lei, respectiv cu 0,5% in veniturile administratiei publice centrale.

"In consecinta, expunerea la riscul valutar poate fi considerata una semnificativa, inclusiv din perspectiva agentiilor de rating, drept urmare necesita monitorizare si administrare atenta permanenta."

Riscul de downgrade

Riscul de downgrade este cel mai important risc care trebuie avut in vedere si care poate afecta semnificativ atat termenii si conditiile de finantare cat si nivelul si structura cererii (atat din perspectiva accesului la mediile investitionale, cat si la anumite scadente/maturitati), perspectiva negativa a rating-ului fiind relevanta in acest sens, arata documentul citat.