Business international

SUA au scapat de sub control razboiul cu Iranul si nu reusesc sa-l aduca sub control pe cel dintre Rusia si Ucraina. Washingtonul duce, in acelasi timp, un razboi comercial cu tara vecina Canada si unul tehnologic cu China. Toate acestea impulsioneaza inflatia in cea mai mare economie a lumii, fortand banca centrala sa majoreze dobanzile, iar acest lucru impinge institutia spre un conflict cu Trezoreria, care duce si ea un razboi, cu cresterea costurilor de finantare ale tarii, si cu Trump, care vrea dobanzi mici. Datoria este la cote record si urca. Iar in curand guvernul american va trebui sa se imprumute doar pentru a putea acoperi costurile datoriei, avertizeaza unii analisti. Undeva, ceva poate ceda.

In SUA, pretul motorinei a trecut pentru prima data in istorie de 6 dolari galonul. S-a intamplat la sfarsitul saptamanii trecute si de atunci combustibilul folosit de locomotive, tractoare, combine, camioane, si autobuze stabileste noi recorduri si alimenteaza o inflatie care din 2021 a depasit mereu tinta Rezervei Federale, banca centrala. Presedintele american Donald Trump da vina pentru scumpirea motorinei pe razboiul dintre Ucraina si Rusia. De cateva luni, ucrainenii lovesc cu spor cu drone rafinariile rusesti, limitand drastic productia de combustibil, atat pe cea destinata pietei interne, cat si celei externe. Acest conflict este unul pe care Trump nu il poate controla.

Mai departe in est, in Golful Persic, razboiul dintre SUA/Israel si Iran este total scapat de sub controlul americanilor. Stramtoarea Ormuz nu este complet deschisa si nu este deloc sigura pentru tranzitul petrolului si motorinei produse de tari precum Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Iran spre pietele internationale. Recent, rebelii Houthi, sprjiniti de-a lungul timpului de Iran, au succes in a prelua cu forta controlul stramtorii Bab el-Mandeb, poarta de iesire din Marea Rosie. Rebelii au interzis trecerea navelor saudite pe acolo. Motorina de pe piata americana s-a scumpit cu peste 50% de cand SUA au atacat Iranul in februarie anul acesta.

Pe continentul nord-american, razboiul comercial dintre SUA si Canada se agraveaza si el pe zi ce trece, alimentand cresterea preturilor de consum si inflatia. Insa alte forte inflationiste sunt mult mai mari. Spre exemplu, SUA se confrunta cu o criza in industria cipurilor. Este o lipsa acuta de produse propriu-zise si de muncitori. Penuria reflecta bula in crestere a inteligentei artificiale si a centrelor de date de care acestea au nevoie. China contribuie la criza semiconductorilor printre altele prin fragmentarea lanturilor de aprovizionare.

In aceste conditii, in SUA inflatia s-a situat la 3,4% in august, fata de aceeasi luna a anului trecut. Este o stagnare, deoarece acelasi nivel a fost inregistrat si in iulie, insa tinta de inflatie a Rezervei Federale americane este de 2% pe termen lung. Saptamana aceasta, banca centrala are sedinta de politica monetara. Sansele de majorare a dobanzilor sunt mai mari decat cele de inactiune.

Bloomberg scrie ca traderii de pe pietele futures vad o probabilitate de 85% ca institutia sa urce dobanzile in sedinta din 15-16 septembrie. Banca n-a mai majorat dobanzile de multi ani. Problema este, dupa cum a observat The Wall Street Journal, ca Fed mai rar se opreste la un singur episod de cresteri. Aceasta "traditie" l-ar pune pe presedintele Fed, Kevin Warsh, pe traiectorie de coliziune cu presedintele tarii, Trump, care a cerut in repetate randuri dobanzi mai mici. Recent, el a amenintat ca va creste intensitatea razboaielor sale comerciale daca banca centrala nu relaxeaza politica monetara. Iar duminica a explicat, din nou, ca costurile de imprumut in SUA ar trebui sa fie cele mai mici din lume.

Aceasta presiune pentru o politica monetara mai laxa este amplificata de nelinistea politica din interiorul Casei Albe. Chiar inainte de alegerile de la jumatatea mandatului, sondajele au indicat nemultumire tot mai mare in randul alegatorilor fata de cresterea costului vietii. Dobanzile mai mici - chiar daca ar dura luni de zile pana sa se reflecte in costurile reale ale creditelor ipotecare sau ale cardurilor de credit - i-ar oferi lui Trump posibilitatea de a semnala redresarea economica iminenta si de a deturna atentia de la responsabilitatea administratiei. Aceasta dinamica il impinge pe Warsh intr-o menghina institutionala, cu doar cateva saptamani inainte ca alegatorii sa se prezinte la urne pentru alegerile midterm, care conteaza pentru controlul in Congres. Oficiali de la Casa Alba au declarat ca Trump n-ar fi fericit, dar ar inchide ochii daca saptamana aceasta Warsh majoreaza dobanzile deoarece presedintele pretuieste mai mult independenta bancii centrale. Insa daca Fed nu se opreste aici? Trump are un istoric de dusmanie cu fostul sef al Fed, Jerome Powell, care nu a cedat presiunilor sale. Warsh a venit la conducerea bancii centrale fiind ales de Trump. Cert este ca pietele vor majorari de dobanzi. Daca Fed nu face acest lucru, isi va pierde credibilitatea. Cresterea dobanzilor va duce la cresterea yieldurilor obligatiunilor americane cu scadente mici. Aceasta in timp ce un alt om de-al lui Trump, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, se chinuie sa impinga in jos artificial costurile de finantare ale tarii (yieldurile) prin interventii pe piata. Cea mai recenta operatiune de acest fel a constat in rascumpararea de titluri de Trezorerie de sase miliarde de dolari. Operatiunea nu a avut succes, arata Financial Times.