Business international

Ungaria, o tara dependenta de importurile de gaze si petrol si cunoscuta pentru incapatanarea de a cumpara gaze si titei din Rusia, a incheiat cu compania franceza de energie si utilitati Engie un contract de furnizare de gaze naturale lichefiate in perioada 2028-2038. Este cel mai mare astfel de acord. Daca este avuta in vedere si colaborarea recenta cu Shell pentru furnizarea de GNL, s-ar putea spune ca Ungaria se aboneaza la surse de energie din Occident, o diversificare care-i aduce mai multa siguranta avand in vedere problemele pe care i le-ar putea crea gazele si petrolul din Rusia.

Engie este intermediar pentru GNL exportate de companii din SUA, iar Shell are propriile proiecte de GNL in SUA, astfel ca se poate intui ca Ungaria se aboneaza de fapt la gazele americane. Ceea ce ar fi logic in contextul in care presedintele Statelor Unite Donald Trump face presiuni ca Europa sa cumpere mai multa energie americana in dauna celei rusesti. Iar premierul maghiar Viktor Orban, politician izolat in Uniunea Europeana, n-ar vrea sa iasa din gratiile lui Trump. Insa ce surprinde la eforturile Ungariei de diversificare a surselor de gaze sunt directiile.

Ungaria este o tara fara iesire la mare. Dar a reusit sa-si construiasca infrastructura care-i permite sa transporte GNL importate prin terminalul de pe insula Krk din Croatia. Gazele sunt transportate prin conducte si cu masinile cisterna. Primul transport pe cale rutiera s-a facut in 2022. Ungaria intentioneaza sa importe GNL si prin porturi din Italia. Va putea face acest lucru multumita unei noi conexiuni cu Slovenia, parte a unui proiect cunoscut drept Coridorul de Gaze naturale Ungaria-Slovenia-Italia (HUSIIT). Deocamdata, acest proiect este la stadiul de propunere. Startul ar putea fi dat in 2026. Ungaria are acces si la importurile de gaze din Azerbaidjan, care ajung acolo prin conducte prin Turcia si Balcani.

O ruta similara o au si gazele rusesti importate pe piata maghiara. Reteaua de gaze a Ungariei este interconectata si la cea a Romaniei, care in curand va incepe sa exploateze gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra. De asemenea, Ungaria este legata de Slovacia, iar luna trecuta guvernele celor doua tari (prietene la nivel diplomatic) au semnat un acord pentru majorarea capacitatii de interconectare a retelelor de gaze. Fluxul este posibil in ambele directii, iar in discutii s-a vorbit despre potentialul capacitatilor noi sau in dezvoltare de GNL. Prin urmare, Ungaria poate importa gaze din toate cele patru directii cardinale. Si poate exporta in Romania si Slovacia.

Astfel, Ungaria poate deveni un nod principal in reteaua regionala. Un neajuns ar fi ca este dependenta de alte noduri. Gazele venite din Azerbaidjan si Rusia, care au cea mai mare pondere in importuri si consum, trec prin Turcia si prin Serbia. O alta problema sunt gazele rusesti. Tarire europene care inca mai cumpara energie din Rusia nu sunt vazute cu ochi buni de presedintele Trump. Iar Comisia Europeana avertizeaza de trei ani ca la un moment dat statele membre ale UE nu vor mai avea voie sa importe gaze si petrol din Rusia. In acest context guvernul premierului maghiar Orban a decis sa incheie contracte pe termen lung de furnizare de GNL cu vanzatori occidentali. Insa ce cumpara Ungaria din Rusia este eclipsat de importurile din Rusia ale Turciei, care nu face parte din UE.

Expertii spun ca de fapt Ankara este tinta sagetilor lui Trump. Ungaria si Slovacia sunt doar avertismente. Turcia este un client-trofeu mult mai de pret pentru gazele americane. Si importanta pentru orice strategie energetica a Ungariei. Daca niciunui stat UE nu i se va mai permite sa importe gaze rusesti, si daca ramane in UE, Ungaria poate spera ca in Turcia gazelor rusesti li se va pierde urma, de acolo urmand sa importe, spre exemplu, gaze care pe hartie sunt de origine azere sau chiar turcesti. Consumul intern de gaze al Ungariei este in prezent de 8-10 miliarde metri cubi pe an.

Productia interna nu trece de 1,9 miliarde metri cubi pe an, scrie Portfolio. De aceea, importurile sunt vitale. Acordul semnat de MVM, compania nationala de energie, cu Engie este pentru un total de 4 miliarde metri cubi intre 2028 si 2038, potrivit ministrului de externe Peter Szijjarto. Aceasta inseamna 400 de milioane de metri cubi pe an.

Prin contractul cu Shell, doua miliarde de metri cubi de gaze vor ajunge in Ungaria pe parcursul a zece ani incepand din 2026. Cumulate, achizitiile de la Engie si de la Shell pot acoperi doar 6-7,5% din nevoia anuala de gaze a Ungariei. Prin urmare, tot importurile dinspre est sunt baza. Iar, exceptandu-l pe Trump, cu liderii din Est premierul maghiar Viktor Orban isi cultiva cele mai stranse legaturi.

In Azerbaidjan, cele mai mari companii de energie maghiare. MOL si MVM, detin participatii la proiecte de petrol si gaze, iar guvernul azer a asigurat anul acesta ca tara poare furniza Ungariei oricate gaze are nevoie. Anul viitor, cele doua parti vor semna un nou acord pentru petrol si gaze. In schimb, tara sa este in relatii tensionate cu Croatia. Nici relatiile cu Austria nu sunt dintre cele mai bune.