Business international

Preturile alimentelor din Ungaria au scazut cu 20% intr-un an multumita reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a identificat si sursa "raului". Potrivit acestuia, cresterile rapide de preturi de la inceputul anului s-au datorat retailerilor multinationali care profita de "marjele de profit excesive".

Ca exemple, el a mentionat sapunul de vase, detergentul pentru rufe si gelul de dus, la care marjele de retail depasesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui sa fie una buna. Totusi, in datele statistice lucrurile arata altfel. In iulie, inflatia a fost peste asteptari, de 4,3%, cu mult peste tinta de 3%, si a avut la baza preturile mari ale alimentelor, energiei si serviciilor.

Din cauza presiunilor inflationiste, dar si a incertitudinilor geopolitice din regiune si din lume, banca centrala maghiara a mentinut luna trecuta dobanda de referinta pentru politica monetara la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeana, de 6.5%. A fost o decizie luata din prudenta. De asemenea, guvernatorul institutiei, Mihaly Varga, fost ministru si un om de incredere al premierului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slabiciune economica prelungita.

Ultimul anunt facut de ministrul economiei Marton Nagy ii da dreptate bancherului-ministru si pune sare suplimentara pe o rana dureroasa: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decat s-a anticipat, iar cresterea economica mai slaba decat in ultimul scenariu, si acela pesimist, al guvernului. Astfel, in loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, tinta convenita oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale.

Unii analisti cred ca indicatorul se poate duce si mai sus, la 5% din PIB. Iar cresterea economica nu va fi de 1%, o estimare a guvernului chiar proaspat redusa de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a explicat si care este vinovatul pentru avansul economic atat de slab.

Este vorba de incetinirea economiei europene. Ce va face in aceste conditii banca centrala, pentru ca economia maghiara sa nu cada intr-un cerc vicios in care cresterea slaba alimenteaza deficitul si invers? Analistii spun ca cel mai probabil institutia va reduce dobanzile pana la finalul anului.

De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters ca Ungaria va pastra increderea pietelor si agentiilor de rating, care au sub supraveghere calificativul care recomanda tara pentru investitii. Ministrul Orban a tot sperat ca accelerarea cresterii economice ii va netezi calea spre un nou mandat in alegerile de anul viitor cand, spun analistii, va avea in fata cea mai puternica opozitie din ultimul deceniu. El incearca sa atraga alegatori cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-si cumpara pentru prima data locuinta si cu majorari de pensii care sa contrabalanseze efectele inflatiei incapatanate, asteptata sa ajunga la o medie de 4,7% anul acesta.

Inflatia ramane "inamicul public", a spus Nagy. "Nu vrem sa riscam increderea investitorilor si, desigur, nu vrem sa riscam ratingul Ungariei. Nu suntem prosti in sensul asta", a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o alta ocazie, la un summit economic organizat la Veszprem, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobanzi. Tot acolo, guvernatorul bancii centrale, Mihaly Varga, a explicat ca economia maghiara a scazut de sapte ori in ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai intamplat decat in timpul crizei din 2009. El a mai facut clar si ca forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. "De vreme ce importurile reprezinta 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitala", a declarat Varga. Ponderea importurilor in PIB ar explica inflatia mare din Ungaria. In plus, forintul este cunoscut ca moneda predispusa la deprecieri.

In Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrala a redus in aceasta saptamana dobanda de politica monetara cu 25 de puncte de baza, la 4,75%, in conditiile in care imboldul dat de retragerea inflatiei la 2,8% in august a cantarit mai mult decat riscurile bugetare. Scaderile de anul acesta totalizeaza 100 de puncte procentuale.

"Cresterea economica este solida, dar economia nu se supraincalzeste si nu produce presiuni inflationiste aditionale", apreciaza economistii de la ING. La domolirea presiunilor inflationiste contribuie decizia guvernului de a prelungi masurile de inghetare a preturilor energiei pana in trimestrul patru al acestui an. Pe de alta parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorata, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analisti care cred ca este probabil ca banca centrala sa reduca din nou dobanzile in noiembrie.