Eveniment

￢ Cheltuielile cu dobanzile pe care statul le plateste la credite si deficitul nominal au ajuns, la patru luni din an, aproape la acelasi nivel si, asa socotind, statul are un deficit primar aproape de zero (200 mil. lei fata de deficitul de 23 mld. lei inregistrat in aprilie) ￢ In primele patru luni din 2025, deficitul primar a fost de 35,5 mld. lei, asadar, ajustare din acest an nu este o gluma ￢ Poate ajunge bugetul pe excedent primar, astfel incat statul sa-si achite o parte a datoriilor fara alte convulsii, iar deficitul sa reintre sub nivelul rezonabil de 3% din PIB?

Exista o observatie si multe intrebari ce-i urmeaza. La patru luni din an, deficitul bugetar nominal a fost de 29,9 mld. lei, aproape la egalitate cu dobanzile platite la credite, de 29,7 mld. lei. La nivel de datorii, diferenta de 200 mil. lei nici nu conteaza si putem spune ca deficitul primar (deficit total minus cheltuielile cu dobanzile la credite) este zero. Asadar, bugetul este int-un echilibru ce nu a mai fost intalnit din 2017 incoace - pentru datele la patru luni.

Ca deficiul sa ajunga de la minus 6,2% din PIB, tinta pentru acest an, la sub 3% din PIB, tinta programului de ajustare multianuala, bugetul trebuie sa intre pe excedent primar. O poate face?

"Echilibrul l-a care s-a ajuns este un lucru bun si arata ca directia in care mergem este corecta. Daca esti pe plus, este si mai bine. Deocamdata, vorbim de o situatie conjuncturala. Acest echilibru s-a produs pe fondul majorarii dobanzilor la care statul se imprumuta sau se refinanteaza, ceea ce este de doua ori mai de laudat. Spun echilibru conjunctural pentru ca, sa ne remintim: nu am avut buget vreme de trei luni, intre ianuarie si martie, si atunci cheltuielile au fost, automat, mai mici, la nivelul celor de anul trecut. Poate si de aici o ajustare atat de puternica la patru luni", spune economistul Laurian Lungu. Dobanzile la care statul se imprumuta (sau se refinanteaza) au crescut in ultima vreme. Randamentul pentru titlurile de stat, pe 10 ani, a urcat si pana la 7-7,3%, dupa izbucnirea razboiului din Iran, de la 6,3- 6,7%, anterior.

Cum s-a produs acest echilibru, este o poveste pe care economistii o intorc pe toate fetele. In primul rand, veniturile au crescut cu 12%, iar cheltuielile s-au redus cu 3,2%. La venituri, inflatia si-a facut treaba ca la carte. La o inflatie care a sarit de 10%, veniturile la buget din TVA au avut un avans de 22%. Pentru ca inflatia mare implica, automat, si venituri bugetare in crestere. Dar cresterea veniturilor din impozitul pe profit si din accize, a fost nesemnificativa - plus 1,5% la impozitul pe profit si plus 1,7% la accize.

Cresterea anemica a veniturilor bugetare din impozitul pe profit arata ca profitul companiilor este in deriva. Pentru ca preturile productiei industriale (preturile la poarta fabricii) au crescut cu 7%, deci industriasii au transferat inflatia catre consumator. Asa stand lucrurile, si veniturile statului din acest impozit a fi trebuit sa fie mai mari, dar nu sunt.

"Veniturile au crescut mai incet pentru ca profitul a fost afectat. Dar se poate banui si gradul de evaziune fiscala, gradul in care companiile isi asund profitul", spune economistul Dragos Cabat.

Cat despre acciza, aici se vede scaderea consumului, practic.

Daca privim partea de cheltuieli, atunci se vede ca guvernul a taiat 9 mld. lei de la cheltuielile de capital si alte 2,6 mld. lei au fost eliminat din investitii din alte surse. Aceste taieri inseamna aproape 0,6% din PIB. Fara acestea nu am mai vorbi de un echilibru.

"Ca sa ajungi la un echilibru si apoi la surplus primar, trebuie sa ai crestere economica. Ai crestere, te poti astepta sa dai inapoi ce ai luat, nu doar sa rostogolesti datoria. Iar noi nu avem crestere. Cum suntem acum, daca vrei sa reduci deficitul, trebuie sa dai toti banii pe care-i ai ca sa-ti platesti datoriile. Or, nu putem face asta", spune economistul Dragos Cabat.

Profesorul de economie Aurelian Dochia este si el sceptic. "Ideal ar fi sa fim pe excedent primar. Problema este ca perspectiva ramane sumbra. Este bine ca am ajuns aici, dar nu stiu cum putem continua. Imi este teama ca un nou guvern va abandona politica de reducere a deficitului. Cand auzi un parlamentar spunand: "Mai lasati-ma in pace cu deficitul ca vine FMI si ne sterge toate datoriile", incepi sa te intrebi ce agenda au acesti oameni, ce gandesc ei. Cred ca prioritatile lor sunt altele. Prima parte a anului a mers bine, daca ne referim la politicile de reducere a deficitului, dar nu stiu daca, in a doua jumatate a anului se va merge, in continuare, pe disciplina bugetara", spune Dochia.

In plus, arata el, economia incetineste, iar efectul se va vedea in veniturile bugetare: "Cheltuielile nu se mai pot schimba. Pe partea de venituri, nu vad de unde ar putea veni bani in plus, pentru a ajunge la excedent primar. Pentru ca economia scade, nu creste".

Veniturile bugetare au crescut pentru ca a fost si inflatie, dar si colectarea a fost mai buna, spune economistul Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania.

"Nu cred ca vom ajunge la excedent bugetar primar. Pentru ca cheltuielile cu dobanzile vor sari de 3% din PIB, cat se preconoza a fi pana acum. Costul refinantarii datoriei creste, iar bugetul va plati dobanzi mai mari. Iar cei care au finantat sau vor sa finanteze statul in lei (titluri de stat FIDELIS si Tezaur - n. red.) vor pierde, pentru ca dobanzile platite de stat (in medie 7% - n. red.) sunt sub inflatie. Suntem in stagflatie, cea mai nefericita pozitie a unei economii (crestere economica in scadere si inflatie in crestere - n. red.), din aceasta cauza nici dobanzile nu vor scadea - statul se va refinanta mai scump, deci nici vorba de excedent primar. Daca datoria se va reduce, asta se va face prin inflatie, nu prin excedent primar. Noi suntem in recesiune, asa ca, pentru anul acesta, sperantele sunt slabe", spune Adrian Codirlasu.

"Ca s-a ajuns la un echilibru intre cheltuielile cu dobanzile si deficit, este un lucru bun. Dar economia este intr-un punct fragil si trebuie sa treaca prin ajustari. Si asta costa", spune Laurian Lungu.