Eveniment

￢ Astazi, 23 iunie, se implineste un an pe muchie, de cand premierul Ilie Bolojan si guvernul sau au depus juramantul in fata presedintelui Nicusor Dan. ￢ Cateva zile mai tarziu (2 iulie), premierul Bolojan anunta majorarea TVA, pe langa alte masuri fiscale constrangatoare, cu scopul de a echilibra bugetul ￢ "Operatie reusita, pacientul mort!": deficitul bugetar a intrat pe o traiectorie descrescatoare. De la 9,3% din PIB, in 2024, s-a dus la 7,6% din PIB, in 2025 si, posibil, spre 6,2% din PIB, in acest an ￢ Dar economia a cazut, sub povara noilor taxe, si a consumului in scadere ￢ Parlamentul i-a audiat ieri pe ministrii propusi in noul Cabinet Vestea. Votul de investitura urma sa aiba loc dupa orele 22.00, daca nu ar fi fost amanat, cum a dorit PSD, intrucat premierul desemnat nu avea cele 233 de voturi pentru ca guvernul sau sa fie validat.

Majorarea unor taxe - cea mai de impact fiind cresterea cotei TVA generala, de la 19% la 21%, si a taxei reduse, de la 9% la 11% - a adus mai multi bani la buget. Veniturile din TVA au crescut, intre august si decembrie 2025, cu 9 mld. lei fata de aceeasi perioada a lui 2024 (plus 16%, an/an). Cum consumul a fost cu minus in toate lunile de dupa majorarea TVA, cresterea poate fi atribuita, in buna masura, majorarii cotei. Intre ianuarie - aprilie 2026 (ultimele date), veniturile din TVA au crescut cu 8,7 mld. lei, fata de aceeasi perioada a lui 2025 (plus 22%). Avem, deci, venituri de aproximativ 18 mld. lei in plus, din majorarea TVA, in intervalul mentionat. Veniturile totale au crescut si ele, intre august si decembrie 2025, cu 50 mld. lei fata de aceeasi perioada a lui 2024, in vreme ce veniturile intre ianuarie si aprilie 2026 au fost mai mari cu 24 mld. lei, fata de aceeasi perioada din 2025. Alaturi de cheltuielile care au scazut (minus 3,2% in primele patru luni din 2026, fata de plus 6,6% in primele patru luni din 2025), bugetul s-a echilibrat, cumva. Deficitul bugetar a scazut de la 9,3% din PIB in 2024, la 7,6% din PIB, in 2025, si, daca noul guvern nu schimba nimic dramatic, sunt sanse ca, anul acesta, deficitul public sa coboare la 6,2% din PIB.

Reversul medaliei

Dar, in 2026, ca masura temporara, s-a spus la vremea deciziei, salariile si pensiile au fost inghetate in sistemul public. Consecinta majorarii taxelor si a reducerii cheltuielilor publice s-a vazut in consum. Inca de atunci, mediul de afaceri a criticat masurile guvernului nou instalat.

"Toate aceste masuri se vor transfera in preturi, afectand consumatorii si reducand puterea de cumparare, ceea ce va duce la o contractie economica si la reducerea bazei fiscale pe termen mediu", anticipa, intr-un comunicat, Confederatia Patronala Concordia si adauga: "Intelegem necesitatea echilibrarii bugetului si recunoastem gravitatea situatiei fiscale mostenite. Cu toate acestea, solutia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat si a cetatenilor, care au demonstrat rezilienta si capacitatea de a genera venituri pentru bugetul national, chiar si in cele mai dificile perioade".

Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat. Inflatia a inceput sa creasca chiar inainte de majorarea efectiva a TVA (1 august), preturile fiind afectate de anuntul guvernului. Daca, in ianuarie 2025, inflatia era de 5%, in iulie era aproape de 8%, pentru ca, in august, sa se apropie de 10%. In mai curent, inflatia a fost de 11%. Putin dupa majorarea TVA, primele semne din consum au inceput sa apara. Intai o scadere de 2%, in septembrie trecut, apoi, o scadere din ce in ce mai accentuata. Sunt opt luni consecutive in care consumul este pe minus.

Cum un rau nu vine niciodata singur, a aparut si criza provocata de razboiul din Iran. Statele echilibrate au avut puterea sa intervina. Cele cu finantele in deriva, cum este Romania, au fost si sunt cu mainile legate. Cresterea economica a fost afectata sever: o crestere de doar 0,7% anul trecut si o crestere estimata pentru acest an de doar 0,1%, adica nimic.

Ce va face noul guvern?

Intrebarea este daca noul guvern va schimba ceva din aceasta filosofie a austeritatii. Daca fiscalitatea va fi relaxata. PSD, care a sustinut guvernul Vestea, (la inchiderea editiei print Parlamentul nu-si exprimase inca votul asupra programului de guvernare si a listei de ministri) ii pusese deja in fata o lista de revendicari sociale: majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea masurilor de austeritate, continuarea plafonarii adaosului comercial, garantii de stat pentru investitii si capital de lucru sau credite cu dobanda subventionata de 80% pentru fermierii romani. Dar una este sa sa scrii ceva pe hartie si alta este sa pui in practica ceea ce ai scris.

Pentru ca, in economie, nu s-a schimbat nimic de la o zi la alta. Bugetul este acelasi, tensionat, creditorii sunt aceeasi si azi, ca si in vremea guvernului Bolojan. Este greu de spus daca noul guvern chiar isi permite o relaxare fiscala fara ca sa darame totul.

Audierile ministrilor. Vestea a cerut sprijinul direct al AUR

La inchiderea editiei print, audierea ministrilor era in plina desfasurare si votul de investitura urma sa aiba loc dupa orele 22.00. Insa, inainte de aceasta ora, se vorbea de amanarea votului intrucat Vestea mai avea nevoie de 40 de adepti pentru ca guvernul sau sa fie investit. Audierile au fost mai degraba formale. Ministrii au avut, fiecare, o jumatate de ora la dispozitie pentru a se prezenta si a-si exprima intentiile pentru noua pozitie administrativa. Ministii au primit note de trecere, cu exceptia ministrul propus al dezvoltarii, Romeo Lungu, care a avut dificultati in a explica chiar si ce studii are. Parlamentarii AUR nu au participat la votul din comisii, iar cei din UDMR, USR si PNL s-au abtinut sau au votat impotriva.

Premierul desemnat, Adrian Vestea, urma sa se intalneasca cu liderul AUR, George Simion, ca sa-i ceara sprijinul la investitura, dupa ce acesta din urma anuntase ca partidul sau va vota impotriva instalarii noului guvern. Vestea avea nevoie ca de aer de voturile AUR pentru ca fara acestea nu avea majoritatea obligatorie de 233 de voturi. Audierile au fost intarziare pentru ca liberalii au cerut ca, din lista ministrilor propusi, sa fie stearsa apartenanta la PNL a acelor membri de partid care au defectat si au acceptat sa intre in guvernul Vestea. Vestea era el insasi inca membru al PNL, cand au inceput audierile, consemnul partidului fiind ca el si apropiatii sai sa fie exclusi.