Companii

Pastravaria Sirna, afacere de langa Ploiesti fondata de Marian Moise, se reinventeaza dupa ce a iesit din retail si a evitat falimentul. A deschis un punct gastronomic local in satul Bratesti, comuna Sirna, judetul Prahova, iar pe viitor vrea sa mai faca un restaurant, cat si investitii in turism experiential, precum pescuit sportiv, dar si in unitati de cazare pentru turistii care ar putea veni din Bucuresti si imprejurimi. In acelasi timp, isi va diversifica productia si din 2026, pe langa pastrav, va creste si alte specii de pesti.

"Din cauza provocarilor din piscicultura, incercam cu totii sa ne reorientam vizavi de ce inseamna productia. Noi o sa producem cat mai putin si o sa incercam sa diversificam modul de vanzare prin investitii in fermele noastre in HoReCa, pentru ca este foarte clar ca nu putem sa fim in competitie cu vecinii nostri care produc mai mult de cat noi si mult mai ieftin. Si atunci, practic, ca sa putem sa supravietuim, eu, cel putin, am deschis un punct gastronomic local si doresc sa mai fac investitii aici, in ferma, dupa ce acum cativa ani eram furnizorul principal de peste in toate marile retele de magazine", a spus Marian Moise, fondator al Pastravariei Sirna, in emisiunea ZF Agropower, proiect sustinut de Banca Transilvania si Penny.

Pastravaria furniza peste viu catre mari lanturi de retail precum Auchan, Carrefour, Selgros si Metro, dar cu o marja de profit mica. Astfel, antreprenorul sustine ca dupa patru-cinci ani de eforturi sa fie prezent in comertul modern, se afla acum in pragul falimentului si a luat decizia de a se retrage si a produce peste in cantitati mai mici, pe care sa il vanda direct la consumator. Moise a spus ca a regandit strategia afacerii dupa ce a realizat ca nu se poate lupta de la egal la egal cu producatorii din Europa, care beneficiaza de subventii si sprijin direct din partea statelor lor.

El a dat exemplul unui producator din Bulgaria care are anumite facilitati fiscale, dobanzi preferentiale si sprijin pentru exportul de peste in Romania, ajungand sa produca la jumatate din costul unui fermier roman. "Costul nostru de productie, astazi, daca raportam la un pret de vanzare mediu de 25 de lei, fara TVA, depaseste 20 de lei, deci profitul e mic."

El s-a reorientat pentru ca a obtinut fonduri europene prin trei proiecte pentru dezvoltare si nu vrea sa piarda investitiile. Moise a amenajat un mic iaz in curte, unde vizitatorii pot practica pescuit sportiv, dupa ce va obtine autorizatie, inclusiv impreuna cu copiii, iar pestele prins poate fi preparat chiar la fata locului. In ferma a creat o zona rustica cu mese, unde gateste bors de peste, peste prajit sau saramura. "Este singura sansa sa merg mai departe si sa valorific investitia facuta. Altfel, sunt o sa pun lacatul pe poarta."

Antreprenorul a mai spus ca nu este singur in aceasta directie, ci tot mai multi producatori din sectorul piscicol incearca sa se reinventeze, dezvoltand zone de pescuit recreativ, restaurante sau spatii de cazare in ferme, unde oamenii pot veni cu copiii sa pescuiasca, sa petreaca timp in natura si sa manance un peste proaspat prajit sau o ciorba traditionala.

Deocamdata, Sirna se axeaza pe pastrav, dar din 2026, vrea sa diversifice productia cu alte specii de pesti, in cantitati mici, pentru consum propriu si pentru vizitatorii fermei. "Nu mai vand catre alti parteneri, ci produc in curte pentru mine si pentru cei care vin aici", a explicat el.

"Am plecat de la premisa ca, fiind aproape de Bucuresti, fiind aproape de DN1, sunt cam 45 km pana la Bucuresti si 20 km pana la Ploiesti, sunt intr-o zona in care oamenii ar putea veni. Dar si eu, nu uitati, ca depind de ceea ce se intampla in tara. Si daca omul, conform previziunilor pe care le avem, are TVA marit, taxe, concedieri, evident ca situatia este un pic cam sumbra. Omul nu are cum sa consume atunci cand stie ca a pierdut din salariu, din sporuri. Dar sunt optimist", a mentionat Marian Moise.

El crede ca un om care vrea sa manance peste va cobori stacheta si nu va mai da 40 de lei pe un kilogram de peste proaspat, ci va alege ceva mai ieftin sau poate chiar semipreparate. "Trecem printr-o perioada foarte grea, dar trebuie sa ramanem pozitivi. Au fost razboaie, pandemii, dar viata a mers inainte. Cu credinta si rabdare, mergem mai departe", a adaugat antreprenorul.

Pe langa schimbarile legislative, Moise a spus ca si schimbarile climatice afecteaza activitatea fermei piscicole din Prahova, alimentata de paraul Pribeagu, ale carui debite au scazut in ultimii ani. Acum cinci ani produceam 60 de tone de peste, iar astazi, capacitatea a scazut din cauza lipsei de apa. Poate produce mai mult, dar nu are resursa necesara si anume apa, de care pesti depind folosind oxigenul.

Ferma se intinde pe circa 5.700 mp si includea in urma cu cinci ani 22 de bazine pentru pastrav de la puieti la peste de consum. Mai mult, apa s-a scumpit de 4-5 ori in decurs de cinci ani, de aceea a avut si costuri de productie mai mari si a ales sa produca mai putin.

"Cand este seceta in agricultura, pentru cultura mare se dau despagubiri, dar noi suntem inaintea lor loviti. Intai ne mor noua pestii si dupa aceea se usuca porumbul pe camp. Cam asta asa stau lucrurile. Ei primesc subventie in agricultura. La noi nu vine absolut nimic. Dar aici este vorba despre ce dorim noi ca si guvernanti, care este directia in care mergem noi. Picicultura este oaia neagra", a mai spus fondatorul Pastravariei Sirna.