Politic-Social

12 organizatii neguvernamentale active in apararea statului de drept atrag atentia ca propunerea legislativa privind integritatea reduce standardele si este in contradictie cu angajamentele internationale ale Romaniei. Proiectul de lege a fost criticat si de fostul ministru al Justitiei, Radu Marinescu. In emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, aceasta a explicat cum proiectul a fost modificat de coalitia PNL - USR - UDMR, dupa ce PSD a plecat din Guvern. ONG-urile trag acum un semnal de alarma si spun ca, sub pretextul reformelor PNRR, se incearca scaderea si mai mult a standardelor de integritate din Romania, pe fondul acutizarii problemelor de coruptie din justitie si administratia publica. ONG-urile sustin ca senatorul Catalin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative in domeniul integritatii (Pl-x nr. 521/2026) care nu respecta angajamentele internationale ale Romaniei, ii lipseste pe cetateni de instrumentele civice de monitorizare a coruptiei, contine prevederi neconstitutionale si este incompatibil cu statul de drept. 1. Eliminarea declaratiei publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justitiei instituia un mecanism distinct de declaratiile complete de avere si de interese: declaratia de interese financiare. Aceasta urma sa fie generata de Agentia Nationala de Integritate prin e-DAI, pe baza informatiilor deja declarate, si sa asigure transparenta publica pentru 42 de categorii de persoane cu functii de decizie. Informatiile erau prezentate prin segmente si praguri valorice, iar datele personale privind localizarea exacta a bunurilor, conturile bancare, starea civila si alte date sensibile erau excluse din versiunea publica. Forma parlamentara elimina complet acest mecanism. Ea prevede ca obligatia de depunere a declaratiilor de avere si de interese "nu atrage publicitatea acestora" si ca toate declaratiile sunt pastrate de ANI, in conditii de confidentialitate, timp de sapte ani. Nu mai exista nici declaratia publica de interese financiare si nici un mecanism echivalent de transparenta diferentiata. Acest proiect de lege reprezinta un regres si fata de Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) nr. 297/2025 care stabilit ca legiuitorul "are o marja de apreciere" pentru a reglementa, in cazul persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, o declaratie publica de interese financiare, construita pe segmente si praguri valorice. Curtea Constitutionala a reiterat constant in jurisprudenta sa ca publicitatea declaratiilor de interese este justificata de prevenirea coruptiei institutionale. Aceasta solutie este, de asemenea, dificil de conciliat cu standardele promovate constant de GRECO (Grupul Statelor impotriva Coruptiei al Consiliului Europei). Atat in cadrul Rundei a IV-a, cat si al Rundei a V-a de evaluare, GRECO trateaza declaratiile de avere, venituri, pasive si interese, precum si eficienta mecanismelor de verificare si a regimului conflictelor de interese, ca elemente esentiale ale sistemelor de prevenire a coruptiei. Reducerea transparentei si a posibilitatilor de control public reprezinta un pas in directia opusa acestor standarde. Astfel, proiectul de lege: ￢ ignora solutia constitutionala expres identificata de Curtea Constitutionala; ￢ elimina solutia deja elaborata de Ministerul Justitiei pentru punerea in aplicare a orientarii Curtii Constitutionale; nu instituie niciun mecanism alternativ care sa concilieze viata privata cu dreptul cetatenilor la informatie si la monitorizarea civica a averii decidentilor; ￢ transforma exceptia justificata de protectia datelor personale intr-o secretomanie generala si absoluta, demna de un regim politic autoritar. In acord cu Jalonul nr. 431 din PNRR, Decizia CCR nr. 297/2025 solicita in mod expres "sistematizarea si codificarea legislatiei" si "elaborarea si adoptarea unui cod de integritate si transparenta in exercitarea functiilor publice". Proiectul de lege desconsidera angajamentele europene ale Romaniei si orientarile Curtii Constitutionale pentru a slabi mecanismele de integritate. Proiectul de lege este prezentat ca indeplinirea unui angajament PNRR cand, de fapt, reprezinta opusul respectivului angajament. Conform Jalonului 431[1] al PNRR, "actualizarea legislatiei privind integritatea se va realiza pe baza unei evaluari si analize prealabile a legilor privind integritatea". Analiza a fost realizata de catre Agentia Nationala de Integritate prin intermediul proiectului "NIAct - Actualizarea legislatiei in domeniul integritatii si oferirea de sprijin autoritatilor si deponentilor in tranzitia catre declararea digitala a averilor si intereselor", cod SIPOCA 1158, finantat din fonduri europene. Proiectul de lege propus nu se bazeaza si nu respecta nici o recomandare din cadrul analizei, ci prioritatile politice de subminare a integritatii. Proiectul aflat in dezbaterea Parlamentului in sesiunea extraordinara creeaza un risc serios ca Jalonul 431 sa fie considerat indeplinit numai formal, prin adoptarea unui act normativ intitulat "lege de consolidare", fara realizarea unei consolidari materiale a legislatiei si cu eliminarea unor mecanisme de transparenta prevazute in proiectul tehnic initial elaborat pentru indeplinirea jalonului. Atragem atentia ca platile din Mecanismul de redresare si rezilienta sunt conditionate de indeplinirea satisfacatoare a jaloanelor si tintelor, nu de mimarea reformei pentru a distruge, de fapt, cadrul de integritate. 2. Eliminarea transparentei electorale Candidatii la functiile elective raman obligati sa depuna declaratii, dar acestea devin confidentiale. Alegatorul nu mai poate verifica inaintea votului: ￢ participatiile in societati; ￢ datoriile si imprumuturile; ￢ contractele sau relatiile patrimoniale relevante; ￢ interesele care ar putea afecta exercitarea mandatului; ￢ daca veniturile candidatilor sunt proportionale cu contributiile declarate in campanie. Mai multe analize publicate la alegerile din ultimii ani, pe baza informatiilor din declaratiile de avere, au indicat neclaritati si neconcordante cu privire la sursa banilor unora dintre candidati. Printre altele, au fost identificati candidati care nu declarasera venituri, dar au facut contributii din venituri proprii pentru finantarea campaniei electorale.Lipsa unui control asupra integritatii finantarii campaniei se poate rasfrange asupra corectitudinii intregului proces electoral si a rezultatelor acestuia. De asemenea, experienta arata ca aceste date nu sunt verificate in mod sistematic de institutii, mai ales la alegerile unde exista un numar foarte mare de candidati, ceea ce face ca simpla depunere a declaratiilor la ANI sa nu produca analize care sa arate daca un candidat poate justifica contributiile declarate in campanie. Depunerea exclusiv confidentiala la ANI transforma declaratia candidatului dintr-un instrument de informare electorala si monitorizare civica intr-un document de control politic. 3. Eliminarea declaratiei privind bunurile sotului/sotiei fara un mecanism alternativ In urma Deciziei CCR nr. 297/2025, declaratia de avere cuprinde numai drepturile si obligatiile declarantului si ale copiilor minori aflati in intretinere. Curtea a stabilit ca declarantul nu poate raspunde penal pentru informatii care apartin sotului, sotiei sau copiilor majori aflati in intretinere. Cu toate acestea, exista mecanisme substitutive, precum impunerea obligativitatii declararii controlului real asupra bunurilor sau declaratii separate. Lipsa oricarei solutii legislative nu face decat sa incurajeze coruptia institutionala, rezultand un risc evident ca bunurile, veniturile sau participatiile sa fie transferate formal catre sot, copii majori, fara a mai aparea in declaratia demnitarului. 4. Eliminarea mecanismului de depunere a declaratiei de avere la inceputul si la finalul mandatului Depunerea unei noi declaratii de avere la incetarea mandatului este obligatorie numai daca exista "o modificare a elementelor de activ si/sau de pasiv, cu o valoare mai mare de 1O.OOO de euro sau echivalentul in lei al acestei sume, fata de cele declarate in declaratia de avere anterior depusa in e-DAI". (pct. 6[2] si 16). In fapt, prin acest mecanism aparent inofensiv, demnitarii care au acumulat averi nejustificate nu mai sunt nevoiti sa depuna declaratii in fals, ci doar sa nu le mai depuna deloc, fara a exista posibilitatea ca Agentia Nationala de Integritate sa verifice situatia lor patrimoniala. Astfel: ￢ nu mai exista obligatoriu o fotografie patrimoniala exacta la intrarea si iesirea din functie; ￢ comparatia intre inceputul si sfarsitul mandatului devine imposibila chiar daca exista acces la bazele de date; ￢ pragul aplicabil obligatiei de actualizare este confundat cu pragul "diferentei semnificative" folosit pentru evaluarea averii. 5. Eliminarea posibilitatii practice de depunere de sesizari de catre cetateni si organizatiile societatii civile Proiectul de lege stabileste ca sesizarile care nu contin "fapte concrete" sunt clasate daca nu sunt completate in 15 zile. Multe sesizari privind averi, incompatibilitati sau conflicte de interese provin de la persoane care cunosc existenta unei situatii, dar nu au acces la documentele institutiei. Mai mult, pentru a verifica integritatea finantarii politice si electorale, cei interesati ar trebui sa aiba acces la date in timp util pentru a putea identifica posibile probleme de legalitate - eventualele nereguli nu se pot intui fara acces la date. Intr-un sistem in care declaratiile devin confidentiale, cerinta ca petentul sa furnizeze fapte concrete si verificabile devine imposibil de indeplinit. 6. Eliminarea posibilitatii anularii actelor organelor colegiale adoptate in conflict de interese Proiectul prevede ca actul unui organ colegial este nul in cazul identificarii unui conflict de interese numai daca, fara votul persoanei aflate in conflict, nu s-ar fi intrunit majoritatea necesara. Conflictul de interese este redus la aritmetica votului. Solutia ignora faptul ca persoana aflata in situatie de conflict de interese poate: ￢ initia sau formula propunerea; ￢influenta deliberarea; ￢negocia voturile anterior sedintei; ￢furniza informatii selective; ￢influenta ordinea de zi; ￢ participa la formarea vointei colegiale chiar daca votul sau nu este matematic decisiv. 7. Eliminarea de facto a interdictiei de trei ani de a ocupa functii publice ca urmare a conflictelor de interese, incompatibilitatilor si averii nejustificate Proiectul de lege permite diminuarea interdictiei prin procente cumulative de pana la 50% si, in anumite conflicte de interese, chiar neaplicarea interdictiei. Proiectul de lege stabileste criterii precum impactul financiar redus, ignorand gravitatea institutionala. Favorizarea unei rude, numirea unei persoane sau influentarea unei proceduri poate avea consecinte grave fara un avantaj financiar direct. Neaplicarea interdictiei poate lipsi sanctiunea de caracter efectiv si disuasiv. 8. Eliminarea capacitatii Consiliului National de Integritate de supraveghere a Agentiei Nationale de Integritate Art. 352 din proiectul de lege interzice membrului Consiliului National de Integritate sa desfasoare, direct sau prin persoane interpuse, activitati aflate in legatura "directa sau indirecta" cu atributiile exercitate in CNI. Incalcarea interdictiei poate determina revocarea de catre Senat. Norma nu defineste: ￢ notiunea de activitate; ￢ intensitatea legaturii; ￢ existenta unui avantaj personal; ￢ activitatile permise; ￢ activitatea academica, de cercetare, formare, consultanta sau reprezentare institutionala; ￢ procedura de constatare si garantiile persoanei vizate. Formula "legatura directa sau indirecta" poate include aproape orice activitate in domeniul integritatii. Avand in vedere consecinta revocarii, norma nu indeplineste exigentele de claritate si previzibilitate ale legii, fiind astfel neconstitutionala. Prin aplicarea unui astfel de interdictii si diminuarea capacitatii de luare a deciziilor, Consiliul National de Integritate va fi deprofesionalizat si instrumentalizat pentru a gira orice comportament al conducerii Agentiei Nationale de Integritate. Concluzii: ce propun ONG-urile Proiectul de lege nu reprezinta numai o varianta tehnica diferita a proiectului elaborat de Ministerul Justitiei. Aceasta elimina principalul mecanism de transparenta publica introdus pentru a concilia protectia vietii private cu necesitatea controlului civic asupra intereselor financiare ale demnitarilor si ale persoanelor cu functii de decizie. Confidentialitatea generala a declaratiilor de avere si interese, inclusiv ale candidatilor si demnitarilor, eliminarea informatiilor privind familia fara instituirea unui mecanism alternativ, pragul de 10.000 de euro, restrangerea efectelor conflictului de interese, diminuarea sanctiunilor si instrumentalizarea Consiliului National de Integritate in folosul conducerii Agentiei Nationale de Integritate, submineaza sistemul de la transparenta si preventie. Din perspectiva Jalonului 431 din PNRR, aceste modificari genereaza un risc serios de neconformare, cu efectul pierderii a sute de milioane de euro de catre Romania. Modificarile propuse sunt incompatibile nu numai cu obiectivele asumate prin Jalonul 431 din PNRR, ci si cu standardele europene privind prevenirea coruptiei dezvoltate in cadrul GRECO si OCDE, care acorda un rol central transparentei, declararii intereselor si existentei unor mecanisme efective de verificare si sanctionare a conflictelor de interese. Organizatiile semnatare cer Parlamentului modificarea substantiala a proiectului de lege, cel putin prin: ￢ Introducerea declaratiei publice de interese financiare, conform proiectului de lege al Ministerului Justitiei; ￢ Introducerea unei declaratii privind bunurile sotului/sotiei; ￢ Introducerea obligativitatii depunerii declaratiei de avere si de interese la inceputul si la finalul mandatului; ￢ Scoaterea din textul proiectului de lege a prevederilor privind nesanctionarea conflictelor de interese ale organelor colegiale; ￢ Scoaterea din textul proiectului de lege a interdictiilor neconstitutionale privind membrii Consiliului National de Integritate. Protestul este semnat de Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila, Expert Forum, Asociatia Romana pentru Transparenta |Transparency International Romania, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Inovare Publica, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica, Societatea Academica din Romania, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) si Funky Citizens.