Economic

Imaginea sistemului energetic romanesc din primele zile ale lunii august arata cat de repede poate schimba seceta balanta energetica a unei tari. Pe 5 august, Romania a consumat in medie 6.089 MW si a produs 5.397 MW, rezultand un import mediu de 693 MW. Diferenta fata de anul trecut este vizibila mai ales in structura productiei: energia nucleara a furnizat in medie numai 679 MW, fata de 1.303 MW in aceeasi zi din 2025, iar hidrocentralele au produs 1.108 MW, fata de 1.371 MW cu un an inainte. Situatia devine mult mai dificila dupa apus, cand productia fotovoltaica dispare, iar consumul ramane ridicat din cauza aerului conditionat. Premierul Ilie Bolojan declara la sfarsitul lunii iulie ca Romania ajunge sa importe circa 1.700 MW la varful de seara, la un consum de aproximativ 7.000 MW. Bucurestiul cauta volumele suplimentare in Bulgaria, Grecia si Ucraina. In unele intervale, deficitul a devenit intre timp si mai mare. In seara de 6 august, datele Transelectrica analizate de Mediafax aratau un consum de aproximativ 7.232 MW la ora 19:45, in timp ce productia interna era de numai 4.991 MW. Importul net se apropia astfel de 2.240 MW, aproape o treime din consumul instantaneu. De ce Bulgaria castiga cand Romania are probleme La numai cateva zeci de kilometri in aval de frontiera romaneasca, situatia arata diferit. Centrala nucleara de la Kozlodui continua sa functioneze, in ciuda nivelului foarte scazut al Dunarii. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, afirma vineri ca sistemul dispune de suficiente centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale si baterii pentru a acoperi consumul intern inclusiv intr-un scenariu mai dificil la Kozlodui, centrala nucleara a bulgarilor. Rezultatul: Bulgaria exporta acum 32.000-33.000 MWh de electricitate pe zi, un nivel record, potrivit ministrului. "Din cauza crizei de pe Dunare castigam milioane in venituri suplimentare fata de nivelul obisnuit", a declarat Petrova, potrivit presei bulgare. Romania este unul dintre clientii naturali ai acestui surplus. In seara de 6 august, fluxurile fizice pe liniile dintre Bulgaria si Romania au depasit temporar 2.400 MW. Asta nu inseamna ca intreaga cantitate a fost cumparata si consumata in Romania - o parte poate tranzita sistemul romanesc catre alte state - dar arata dimensiunea coridorului energetic care s-a format peste Dunare. Bulgaria a construit o "baterie" uriasa chiar inaintea crizei Avantajul Bulgariei nu vine insa doar de la Kozlodui. In ultimul an, tara a construit intr-un ritm extrem de rapid capacitati de stocare a electricitatii. Ministrul Iva Petrova vorbeste despre peste 6 GW de capacitati de stocare introduse in sistem in mai putin de un an, dezvoltarea fiind sustinuta inclusiv prin Planul de Redresare si Rezilienta. In orele de varf, bateriile bulgare ar putea livra peste 3.000 MW timp de mai multe ore, potrivit directorului Electohold Trade, Martin Gheorghiev. Mecanismul este simplu si extrem de profitabil in zile precum cele de acum. In orele insorite, Romania si Grecia pot produce cantitati mari de energie solara, iar preturile scad. Bateriile bulgaresti pot cumpara si stoca surplusul. Seara, fotovoltaicele dispar, consumul regional ramane ridicat, iar tari precum Romania au nevoie de importuri. Energia stocata este atunci readusa pe piata la preturi mai mari. Un consultant bulgar in energie explica inca din iulie ca bateriile permit operatorilor din Bulgaria sa cumpere surplusurile existente inclusiv in Romania si Grecia, sa le stocheze si sa le revanda atunci cand apare deficitul. Energia se poate scumpi de cateva ori in aceeasi zi Diferenta dintre aceste intervale nu este deloc neglijabila. Pentru ziua de 7 august, pretul mediu pe piata pentru ziua urmatoare din Romania a fost de 158,31 euro/MWh. In anumite intervale, insa, energia a coborat la aproximativ 80 de euro/MWh, pentru ca in perioada de seara sa urce pana aproape de 260 euro/MWh. Tocmai aceasta diferenta este mediul ideal pentru baterii: incarcare cand energia este abundenta si ieftina, descarcare cand cererea si preturile cresc. In cazul Bulgariei, avantajul este amplificat de faptul ca centrala Kozlodui continua sa livreze constant energie de baza. Nuclearul asigura aproximativ 37-38% din mixul bulgar, in timp ce fotovoltaicele pot ajunge in orele insorite la circa 30%, potrivit datelor prezentate de Electohold Trade. Romania nu este permanent dependenta de importuri Importul de electricitate nu reprezinta in sine o anomalie. Romania face parte din piata europeana interconectata si poate importa intr-un interval si exporta in urmatorul, in functie de productie, consum si pret. Problema actuala este marimea deficitului in orele critice si caracterul sau fortat de pierderea unor capacitati interne. Comisia Europeana apreciaza ca, pentru moment, nu exista o amenintare imediata asupra securitatii aprovizionarii, iar interconectarile dintre tarile europene permit compensarea deficitelor regionale. Dar seceta nu afecteaza numai Romania. Ungaria a redus drastic productia centralei nucleare Paks, iar centrale din Franta, Italia, Slovenia si alte state au fost afectate de temperaturile ridicate sau de lipsa apei. Cu cat mai multe tari cauta energie simultan, cu atat importul devine mai dificil si mai scump.