|
Accesează contul My Orange
Moody’s a menținut vineri ratingul României la Baa3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar verdictul poate părea o formulă tehnică fără legătură cu viața de zi cu zi. În realitate, ratingul țării influențează cât de scump se împrumută statul și, printr-un lanț de efecte, poate ajunge să conteze pentru dobânzile plătite de populație și firme, pentru cursul leului, investiții, locuri de muncă și chiar pentru deciziile privind taxele și cheltuielile bugetare.
08.08.2026, 07:24 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Moody's a reconfirmat pe 7 august ratingul suveran al Romaniei la Baa3, mentinand perspectiva negativa. Romania ramane astfel in categoria "investment grade", adica in zona in care obligatiunile statului sunt considerate inca eligibile pentru numerosi investitori institutionali. Verdictul nu inseamna ca romanii se vor trezi imediat cu rate mai mari sau ca leul trebuie sa se deprecieze. Ratingul este insa una dintre cartile de vizita cu care statul roman merge pe pietele financiare atunci cand are nevoie sa imprumute bani. Ce este Baa3 si de ce este importanta o singura litera Scala Moody's incepe cu Aaa, nivelul acordat debitorilor cu cel mai redus risc de credit, si coboara treptat pana la C. Categoria Baa este descrisa de Moody's drept una cu risc de credit moderat. Cifrele 1, 2 si 3 indica pozitia in interiorul categoriei, iar "3" reprezinta partea inferioara a acesteia. Astfel, Baa3 este ultima treapta inainte de Ba1, nivel care intra deja in categoria speculativa, cunoscuta in limbajul pietelor drept "junk". Cu alte cuvinte, Romania a ramas deasupra liniei care separa statele considerate recomandate investitiilor de cele cu un risc mai ridicat. Tocmai aceasta pozitie face importanta perspectiva negativa. O perspectiva negativa este diferita de o reducere efectiva a ratingului. Moody's explica faptul ca perspectiva indica directia probabila in care ratingul s-ar putea deplasa pe termen mediu. O perspectiva negativa arata o probabilitate mai ridicata ca ratingul sa fie modificat in jos decat in cazul unei perspective stabile. De regula, agentia reevalueaza situatia dupa aproximativ 12-18 luni, desi modificarea poate interveni mai devreme sau mai tarziu. Moody's indica printre vulnerabilitati dificultatea continuarii consolidarii fiscale intr-un context politic fragmentat, necesarul mare de finantare, costurile cu dobanzile si datoria publica in crestere. Agentia estimeaza ca deficitul bugetar va cobori la aproximativ 5,8% din PIB in 2026, dar datoria publica ar putea ajunge la 64,5% din PIB in 2028. Cheltuielile statului cu dobanzile sunt estimate la aproximativ 3,3% din PIB in acelasi an. Prima legatura cu buzunarul: cat plateste statul pentru datorie Cel mai direct efect al ratingului apare atunci cand Ministerul Finantelor imprumuta bani. Investitorii cer o dobanda care sa compenseze riscul pe care si-l asuma. Cu cat perceptia asupra capacitatii unei tari de a-si plati datoriile se deterioreaza, cu atat finantarea poate deveni mai scumpa. Iar dobanzile statului sunt platite, in cele din urma, din buget. Daca o parte tot mai mare din veniturile statului merge catre serviciul datoriei, raman mai putini bani disponibili pentru investitii, spitale, scoli, infrastructura, salarii sau alte programe. Alternativa poate fi reducerea altor cheltuieli, cresterea veniturilor prin taxe sau continuarea imprumuturilor. FMI avertizeaza, la nivel general, ca facturile tot mai mari pentru dobanzile datoriei publice ajung sa concureze direct cu celelalte prioritati bugetare si pot impune in timp alegeri intre taxe mai mari si cheltuieli mai mici. Pentru omul obisnuit, acesta este probabil canalul cel mai important, chiar daca este si cel mai putin vizibil. Pot creste ratele romanilor daca ratingul scade? Nu automat. ROBOR, IRCC si dobanzile oferite de banci nu sunt stabilite direct de Moody's. Exista insa o legatura intre riscul statului si intregul sistem financiar. Bancile detin titluri emise de stat, iar obligatiunile suverane sunt un reper important pentru costul banilor in economie. BCE descrie aceasta interdependenta dintre state si sistemul bancar drept "sovereign-bank nexus": deteriorarea bonitatii unui stat poate afecta valoarea obligatiunilor sale si bilanturile institutiilor financiare care le detin. Intr-un scenariu in care investitorii ar cere Romaniei dobanzi semnificativ mai mari, presiunea se poate transmite in timp si catre finantarea companiilor si populatiei. Asta nu inseamna ca o retrogradare cu o treapta ar majora mecanic rata unui credit ipotecar cu o anumita suma. Efectul depinde si de inflatie, politica BNR, lichiditatea bancilor si situatia pietelor internationale. Ce s-ar putea intampla cu leul Nici cursul valutar nu este stabilit de agentiile de rating. Totusi, ratingurile reprezinta unul dintre elementele urmarite de investitorii straini atunci cand decid daca pastreaza sau cumpara active romanesti. O deteriorare accentuata a increderii in finantele statului ar putea creste presiunea asupra activelor romanesti, inclusiv asupra monedei nationale. Un leu mai slab ar avea apoi efecte mai usor de observat de populatie: importurile devin mai scumpe, de la energie si combustibili pana la produse electronice sau alimente provenite din exterior, iar creditele in valuta devin mai costisitoare in lei. Din nou, insa, o perspectiva negativa nu inseamna automat deprecierea leului. Este un factor de risc, nu o relatie mecanica. Investitiile si locurile de munca Ratingul conteaza si pentru companii. Riscul suveran este unul dintre reperele utilizate de investitori cand analizeaza o economie. Daca finantarea unei tari devine mai riscanta si mai scumpa, companiile care opereaza acolo pot intampina la randul lor conditii mai dificile de finantare. Un cost mai mare al capitalului poate insemna proiecte amanate, investitii mai putine sau o prudenta mai mare la angajari. In sens invers, pastrarea categoriei investment grade limiteaza acest risc si ajuta Romania sa ramana accesibila unui bazin mai larg de investitori. Ce urmareste Moody's acum Verdictul de vineri nu inchide dosarul Romaniei. Moody's spune ca perspectiva ar putea reveni la stabila daca apare un consens politic suficient de solid pentru continuarea consolidarii fiscale si dupa 2026. Printre semnalele urmarite se afla continuarea reducerii deficitului si capacitatea autoritatilor de a implementa reformele asumate. Problema este ca Romania continua sa se imprumute masiv, iar datoria si factura dobanzilor raman pe o traiectorie ascendenta. Statul a evitat pentru moment o retrogradare care i-ar putea face finantarea si mai dificila, dar trebuie sa continue sa isi reduca dezechilibrele pentru a ramane deasupra pragului investment grade.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.