Economic

Guvernele din UE au cheltuit impreuna 806 miliarde de euro pentru educatie in 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar. Cheltuielile publice pentru educatie ca pondere in PIB au scazut usor in ultimul deceniu, de la 4,96% in 2014 la 4,65% in 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat. Procentul a ajuns temporar la 5,02% in 2020, in principal pentru ca economia s-a contractat in timpul pandemiei, nu pentru ca bugetele pentru educatie ar fi crescut intr-o masura comparabila, arata Euronews. Dintre tarile europene analizate de Eurostat, Suedia a alocat cea mai mare pondere din PIB pentru educatie, 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia si Danemarca au cheltuit, de asemenea, peste 6%. Romania si Grecia s-au aflat aproape de coada clasamentului, cu 2,97%, respectiv 3,33%. Unde sunt cele mai mari cheltuieli pentru fiecare elev? Compararea cheltuielilor pentru educatie ca pondere din PIB nu tine cont de diferentele privind nivelul de bogatie al unei tari sau numarul de elevi si studenti. Indicatorul bazat pe PIB arata efortul financiar total al unei tari, in timp ce cheltuielile per elev indica puterea de cumparare alocata fiecarei persoane din sistemul de educatie. Dimensiunea economiei, numarul de elevi si studenti, precum si modul in care sunt impartite fondurile intre diferitele niveluri de educatie pot influenta clasamentele. Valorile sunt exprimate in standarde ale puterii de cumparare, sau PPS - o unitate comuna care ajusteaza diferentele dintre nivelurile preturilor din fiecare tara si permite compararea cheltuielilor. Euronews Business a folosit date din 2022, cel mai recent an pentru care exista informatii disponibile pentru toate marile economii ale UE. Comparatia arata diferente semnificative intre ponderea din venitul national alocata educatiei si resursele disponibile pentru fiecare elev. Procentul din PIB cheltuit de tarile europene Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educatie in 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, tara a inregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar, de 18.422 PPS - de peste doua ori media UE, de 8.246 PPS. Bulgaria a avut situatia opusa. Cheltuielile pentru educatie au fost apropiate de media UE ca pondere din PIB, 4,5%, insa tara a avut cele mai mici cheltuieli per elev din bloc, de 3.097 PPS. Dintre marile economii, Franta a cheltuit 5,33% din PIB pentru educatie in 2022, a cincea cea mai mare pondere dintre tarile UE pentru care exista date. Totusi, cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, usor sub media UE. Italia a alocat o pondere considerabil mai mica din PIB, 4,07%. Cheltuielile sale de 7.945 PPS per elev au plasat-o imediat dupa Franta, dar si usor sub media UE. Germania a alocat educatiei 4,79% din PIB, aproape de media UE, dar a cheltuit 10.363 PPS per elev - cu aproximativ 26% mai mult decat media europeana. Si alte diferente sunt evidente. Malta a cheltuit o pondere sub medie, de 4,12% din PIB, dar a inregistrat cheltuieli per elev peste media UE. Slovacia a alocat aceeasi pondere din PIB ca media europeana, dar a cheltuit cu 22% mai putin per elev. Rezultate versus cheltuieli Cheltuielile mai mari nu produc automat rezultate mai bune. Cele mai mari cheltuitoare europene pentru educatie nu sunt in mod constant tarile cu cele mai bune competente de baza. In 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematica. Ambele procente au crescut fata de 2012, cand se situau la 18%, respectiv 22,1%. Tarile care cheltuiesc mai mult pentru fiecare elev tind sa obtina rezultate mai bune la matematica, insa legatura este departe de a fi automata. Europa este inca departe de obiectivul privind competentele pentru 2030 Cu aproape trei din zece elevi din UE care nu ating nivelul de baza la matematica, Europa este inca departe de obiectivul de a reduce ponderea elevilor cu competente insuficiente la materiile de baza sub 15% pana in 2030. Rezultatele evidentiaza si o diferenta socio-economica semnificativa. In PISA 2022, 48% dintre elevii din UE din cel mai dezavantajat sfert al populatiei au avut rezultate insuficiente la matematica, fata de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert. Schimbarile demografice ar putea modifica modul in care este finantata educatia. Raportul Comisiei Europene "Investing in Education 2025" estimeaza ca UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai putini copii si adolescenti cu varste intre 3 si 18 ani in 2030 decat in 2022. Populatia de varsta scolara este estimata sa scada cu 3,5% in ansamblu. Cele mai mari scaderi sunt anticipate in Italia, 13%, Grecia, 12%, si Spania, 11%. Germania, in schimb, este estimata sa inregistreze o crestere de 9%. Cum se pot crea posibilitati de investitii Reducerea populatiei de varsta scolara din Europa ar putea crea posibilitatea unor investitii mai mari pentru fiecare elev. Potrivit Comisiei Europene, daca bugetele totale pentru scoli ar tine pasul doar cu inflatia anuala de 2%, cheltuielile per elev ar creste in medie cu 19% pana in 2030. Raportul Comisiei sustine ca imbunatatirea competentelor de baza ar sprijini productivitatea, inovarea si cresterea economica. Potrivit unor estimari citate in document, PIB-ul tarilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare decat nivelul estimat in prezent pentru 2030 daca mai multe persoane ar atinge un nivel suficient al competentelor de baza.