Cel mai mare pariu științific eșuat. Tunelul de 22,5 kilometri care nu a fost folosit niciodată

Supercolizorul neterminat care trebuia sa depaseasca orice alt accelerator Sub campurile din apropierea orasului Waxahachie se afla 22,5 kilometri de tunel ramasi de la un accelerator american de particule care nu a fost finalizat niciodata, potrivit DailyGalaxy. In octombrie 1993, Congresul SUA a pus capat finantarii proiectului Superconducting Super Collider (SSC), lasand in urma tunelurile subterane, puturile de acces si cladirile de la suprafata, fara ca instalatia sa fie vreodata pusa in functiune. Planul prevedea construirea unui accelerator circular cu o lungime de 87,1 kilometri. In interiorul inelului, doua fascicule de protoni urmau sa circule in sensuri opuse si sa se ciocneasca la o energie combinata de 40 teraelectronvolti (40 TeV). La momentul opririi finantarii, constructia era realizata in proportie de aproximativ 20%. Au fost sapati cei 22,5 kilometri de tunel, construite 17 puturi de acces si ridicate 18.600 de metri patrati de cladiri, potrivit revistei Scientific American. Pana atunci fusesera cheltuite deja peste 2 miliarde de dolari. Proiectat pentru a descoperi structura fundamentala a materiei Un accelerator de particule utilizeaza magneti extrem de puternici pentru a ghida fascicule de particule printr-un tub vidat. Atunci cand particulele se ciocnesc, detectorii inregistreaza particulele rezultate si energia eliberata, oferind fizicienilor posibilitatea de a studia structura fundamentala a materiei. Primele propuneri pentru un accelerator american au aparut la sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980. Departamentul Energiei a demarat proiectarea oficiala in 1983, iar presedintele Ronald Reagan a aprobat proiectul in 1987. Consilierul sau stiintific le-a cerut inginerilor sa fie "indrazneti si lacomi" in proiectare, iar ulterior Reagan i-a incurajat pe fizicieni sa "arunce cat mai departe", o expresie care reflecta amploarea proiectului. Lucrarile au inceput in 1989. Inelul urma sa fie amplasat in subteran, iar la suprafata erau prevazute cladiri si puturi verticale pentru acces la accelerator, sistemele de racire, instalatiile electrice, salile experimentale si detectoare. Pana in 1993 au fost excavati aproximativ 24 de kilometri de tunel, insa sistemul complet de magneti, conductele pentru fascicule, detectoarele si echipamentele auxiliare nu au mai fost instalate. Costurile au explodat Estimarea initiala era de 4,4 miliarde de dolari. In 1992 ajunsese la 8,25 miliarde, iar in toamna lui 1993 depasea 11 miliarde de dolari. Analize ulterioare au aratat ca estimarile initiale omisesera numeroase cheltuieli importante, inclusiv aproximativ 500 de milioane de dolari pentru detectoare, 400 de milioane pentru operatiunile dinaintea finalizarii, 60 de milioane pentru terenuri si 118 milioane pentru managementul federal. Costurile au crescut si dupa modificarea proiectului magnetilor, necesara pentru a controla mai bine fasciculele de particule. Doar aceasta schimbare a adaugat aproximativ 2 miliarde de dolari la costul estimat. In plus, proiectul nu dispunea de un sistem eficient pentru monitorizarea costurilor si a calendarului lucrarilor. Finantarea internationala nu a venit Autoritatile americane sperau sa obtina aproximativ 2,6 miliarde de dolari din contributii externe. Statul Texas promisese 900 de milioane de dolari si alocase deja aproximativ 400 de milioane pana la anularea proiectului. Pe plan international insa, sprijinul a fost redus. India a promis 50 de milioane de dolari, iar alte state nu au acceptat sa contribuie. Guvernele europene isi concentrau deja resursele asupra proiectelor CERN, iar negocierile cu Japonia s-au blocat din motive politice si comerciale. Totodata, proiectul concura pentru finantare federala intr-o perioada de recesiune si de reducere a cheltuielilor publice. In paralel, Congresul finanta si alte programe costisitoare, inclusiv Statia Spatiala Internationala. In octombrie 1993, Congresul a decis oprirea finantarii.

Cultura si divertisment

Cel mai mare pariu științific eșuat. Tunelul de 22,5 kilometri care nu a fost folosit niciodată

Articole asemanatoare