Economic

Fata de proiectul prezentat anterior de Dragos Pislaru, valoarea de referinta scade de la 4.100 la 4.000 de lei. In varianta fostului ministru al Muncii Florin Manole, aceasta era de 4.325 de lei, echivalentul salariului minim brut stabilit in plata. Salariul de baza este stabilit prin inmultirea coeficientului aferent functiei cu valoarea de referinta. Astfel, fiecare punct de coeficient valoreaza cu 100 de lei mai putin decat in proiectul din iulie si cu 325 de lei mai putin decat in prima varianta. La un coeficient 4, de exemplu, salariul rezultat este de 16.000 de lei brut, fata de 16.400 de lei in proiectul construit pe valoarea de referinta de 4.100 de lei. La coeficientul maxim 8, diferenta dintre cele doua proiecte ajunge la 800 de lei brut. O analiza comparativa a aproape 3.000 de valori din anexele proiectelor din iulie si august arata ca 86,6% dintre coeficienti au ramas neschimbati, 111 au fost redusi, iar 287 au fost majorati. Pentru functiile unde coeficientul nu s-a modificat, scaderea valorii de referinta produce automat o diminuare de aproximativ 2,44% fata de proiectul anterior. Aceasta diferenta nu inseamna insa automat o reducere a veniturilor aflate in plata. Proiectul introduce asa-numita "diferenta salariala tranzitorie", prin care salariul din noiembrie 2026 este protejat daca noua grila conduce la o valoare mai mica. Sanatatea: sporuri mai mari pentru ATI si UPU Una dintre cele mai importante modificari fata de proiectele anterioare apare in Sanatate. Personalul care lucreaza in conditii deosebit de periculoase in ATI, UPU, CPU, anatomie patologica, medicina legala, cardiologie si radiologie interventionala sau in activitati de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse intre 40% si 55% din salariul de baza. In proiectul anterior, sporul maxim prevazut pentru aceste categorii era de 30%. Pentru personalul dintr-o a doua categorie de conditii deosebit de periculoase, in care intra, intre altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanta, blocurile operatorii si unitatile pentru arsi, sporurile vor putea ajunge la 50%. Proiectul introduce si factori suplimentari de multiplicare a coeficientilor, in functie de locul de munca. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanta, anatomie patologica si medicina legala este prevazut un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator unul de minimum 6%. Personalul sanitar care lucreaza in cadrul programului normal in zile de repaus saptamanal sau de sarbatori legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare. Garzile de urgenta efectuate in afara programului normal in astfel de zile vor fi platite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflati in garda la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de baza. Cu toate acestea, Sanatatea nu este in ansamblu un castigator. Reducerea valorii de referinta afecteaza salariile de baza, iar simularile care insotesc proiectul arata ca aproximativ 39%-44% dintre pozitiile analizate ar avea nevoie de o compensatie salariala pentru a nu cobori sub venitul aflat in plata. Educatia: dirigintii claselor mari primesc mai mult In Educatie, sporul pentru dirigentie va fi diferentiat in functie de numarul elevilor din clasa. Profesorii care au clase de maximum 20 de elevi vor primi 10% din valoarea de referinta, cei cu clase intre 21 si 30 de elevi vor primi 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi sporul va fi de 20%. La valoarea de referinta de 4.000 de lei, indemnizatiile sunt astfel de 400, 600 si, respectiv, 800 de lei brut pe luna. Invatatorii, educatoarele, institutorii si profesorii pentru invatamantul primar si prescolar vor beneficia de un spor de 10% din valoarea de referinta, respectiv 400 de lei brut. Personalul didactic din localitati izolate va putea primi un spor de pana la 15% din salariul de baza, iar in invatamantul special sporul poate ajunge tot la 15%. Pentru profesorii care predau simultan la mai multe clase sunt prevazute sporuri intre 5% si 15%. In invatamantul superior, conducatorii de doctorat vor putea primi cate 1% pentru fiecare doctorand, fara a depasi 10% din salariul de baza, iar tutorii de an vor putea primi pana la 10% din valoarea de referinta. Universitatile vor putea acorda si alte sporuri personalului didactic si administrativ, in limita a 20% din fondul anual al salariilor de baza, cu finantare exclusiv din venituri proprii. Plata cu ora ramane permisa. In acelasi timp, scaderea valorii de referinta reduce salariile rezultate pentru profesorii ale caror coeficiente au ramas neschimbate. Un profesor debutant cu studii superioare si coeficient 1,90 ar avea un salariu de baza de 7.600 de lei brut, fata de 7.790 de lei daca s-ar fi pastrat valoarea de referinta de 4.100 de lei. Un profesor cu grad didactic I si peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, fata de 9.922 de lei in proiectul anterior. Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut. Dirigintii claselor numeroase sunt insa avantajati fata de proiectul din iulie, care prevedea practic o indemnizatie de 400 de lei indiferent de numarul elevilor. Cercetarea, printre marii perdanti Cercetarea este una dintre familiile ocupationale in care scaderile sunt cele mai evidente. In cazul unui cercetator stiintific II, salariul calculat in proiectele din mai si iulie era de aproximativ 12.267 de lei. In noua varianta, acesta coboara la aproximativ 10.000 de lei, o reducere de circa 18,5%. Si pentru unele functii de conducere din Cercetare apar scaderi apropiate de 15% fata de proiectele anterioare. In aceste cazuri, diferenta nu este explicata doar prin valoarea de referinta mai mica, ci si prin reducerea coeficientilor aferenti unor functii. Diplomatia si Cultura, printre domeniile care raman pe plus La polul opus, anumite functii din Diplomatie au primit coeficienti semnificativ mai mari fata de primele variante ale legii. Salariul calculat pentru un cancelarist relatii I cu studii superioare a crescut de la aproximativ 5.368 de lei in proiectul din mai la 9.800 de lei in ultima varianta. Pentru un secretar II/viceconsul, grila a evoluat de la aproximativ 9.493 de lei la peste 12.000 de lei. Si Cultura ramane, in ansamblu, peste nivelurile prevazute in prima varianta a proiectului. Aproximativ 73% dintre pozitiile urmarite sunt in continuare peste nivelul din proiectul din mai, chiar daca reducerea valorii de referinta a diminuat o parte dintre cresterile prevazute in iulie. Administratia: cresteri mari pentru unele functii, reduceri pentru altele Un inspector general de stat adjunct pleca de la aproximativ 10.147 de lei in proiectul din mai, urca la peste 18.200 de lei in iulie si ajunge la aproximativ 17.820 de lei in ultima varianta. Pentru un consilier parlamentar, una dintre pozitiile analizate creste de la aproximativ 8.630 de lei la 12.600 de lei fata de prima varianta. In schimb, un director general din administratia publica apare in noul proiect cu un coeficient de 2,47 si un salariu de baza de 9.880 de lei, dupa ce o varianta anterioara prevedea un coeficient de 2,51 si un salariu de peste 10.200 de lei. La nivelul intregii familii ocupationale, aproximativ 45% dintre valorile comparabile raman peste proiectul din mai, iar circa 55% sunt sub acesta. ANRE, ASF si ANCOM pot beneficia de un indice de competitivitate O categorie aparte este reprezentata de personalul ANRE, ASF si ANCOM. Proiectul introduce pentru aceste institutii un "indice de competitivitate", cu valori intre 1 si 2, care se aplica peste formula obisnuita de salarizare. La nivelul maxim, acesta poate conduce practic la dublarea salariului de baza rezultat din grila. Personalul implicat in proiecte cu fonduri europene poate beneficia, de asemenea, de sporuri de pana la 40%. Drepturi similare sunt prevazute pentru anumite categorii din Ministerul Finantelor, ANAF, zona vamala si alte structuri cu atributii fiscale si de control. Apararea si Politia primesc cei mai multi bani in total, dar grilele sunt mai mici Situatia este paradoxala in sistemul de Aparare, ordine publica si securitate nationala. Din punct de vedere al impactului bugetar, sectorul primeste cea mai mare parte a fondurilor suplimentare prevazute de reforma, aproximativ 2,4-2,6 miliarde de lei. La nivel individual insa, coeficientii analizati au ramas in mare parte neschimbati fata de proiectul din iulie. Din acest motiv, reducerea valorii de referinta de la 4.100 la 4.000 de lei ii trage automat in jos cu aproximativ 2,44%. Fata de prima varianta din mai, aproximativ 92% dintre valorile comparabile analizate sunt mai mici. Prin urmare, faptul ca sectorul primeste o suma mare in total nu inseamna automat ca fiecare militar sau politist va castiga fata de variantele precedente ale proiectului. Demnitarii primesc mai putin decat in prima varianta Si demnitarii pierd fata de nivelurile prevazute initial in noua lege. Prima varianta aplica rapid coeficientii mari, iar presedintele Romaniei ar fi ajuns la coeficientul 8 si la un salariu brut de 32.800 de lei. Noua forma esaloneaza cresterile pana in 2031. Pentru 2026-2027, coeficientul presedintelui este de aproximativ 6,47, ceea ce inseamna aproximativ 25.881 de lei brut. Premierul si presedintii celor doua Camere ar avea circa 24.670 de lei brut, un ministru aproximativ 22.246 de lei, iar un senator sau deputat aproximativ 19.411 lei. Raportat insa la veniturile actuale, unele dintre aceste valori reprezinta in continuare cresteri. Un senator are in 2026 o indemnizatie bruta de 18.720 de lei, astfel incat noua grila ar insemna in continuare un plus, chiar daca mai mic decat cel prevazut initial. "Perdantii care nu pierd": salariul ramane, dar poate fi inghetat Cea mai importanta masura de protectie pentru angajatii ale caror salarii ies mai mici din noua grila este "diferenta salariala tranzitorie". Daca un bugetar primeste in noiembrie 2026 un salariu de 10.000 de lei, iar noua grila ii stabileste un salariu de 9.000 de lei, acesta va primi in continuare 10.000 de lei, diferenta de 1.000 de lei fiind mentinuta separat. Problema apare la majorarile ulterioare. Daca salariul rezultat din grila urca ulterior la 9.300 de lei, diferenta tranzitorie poate fi redusa de la 1.000 la 700 de lei, iar venitul total al angajatului ramane la 10.000 de lei. Astfel, primele cresteri viitoare ale valorii de referinta sau ale grilei pot sa nu se reflecte efectiv in venitul angajatului, ci doar sa reduca suma tranzitorie. In acest sens, o parte dintre bugetari nu vor avea salariile taiate la intrarea in vigoare a legii, dar pot ramane cu veniturile practic inghetate pana cand noua grila ajunge la nivelul salariului pe care il primesc deja. Potrivit simularilor care insotesc proiectul, aproximativ o treime dintre pozitiile evaluate ar avea nevoie de o astfel de protectie. Noua forma mai prevede ca diferenta salariala tranzitorie va fi luata in calcul inclusiv la stabilirea pensiilor de serviciu. Cursa contra cronometru pentru adoptarea legii Forma discutata in prezent nu este insa una definitiva. Proiectul se afla inca in negociere intre partidele din coalitie si reprezentantii institutiilor implicate, iar coeficientii, sporurile si chiar unele mecanisme de calcul pot suferi modificari inainte ca legea sa fie aprobata, 31 august este termenul-limita pentru indeplinirea jalonului din PNRR privind noua Lege a salarizarii, astfel ca negocierile trebuie incheiate intr-un interval foarte scurt. Romania risca sa piarda peste 700 de milioane de euro daca nu gaseste o solutie pana la finalul lunii.