Economic

Costurile la care se imprumuta guvernele din intreaga lume au urcat in ultimele zile la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, pe fondul temerilor ca razboaiele, declinul demografic si efectele greu de anticipat ale schimbarilor tehnologice pun o presiune tot mai mare asupra finantelor Statelor Unite, informeaza Politico. Efectele se resimt si pe pietele financiare europene, deoarece guvernele din Europa concureaza cu Washingtonul pentru capitalul disponibil la nivel mondial. Competitia a devenit si mai puternica anul acesta, dupa ce marile companii americane de tehnologie au imprumutat sute de miliarde de dolari pentru investitii in inteligenta artificiala. Datoria SUA pune presiune pe costurile de imprumut din Europa Costurile de imprumut ale Germaniei pe 10 ani, un reper pentru restul Europei, au atins la inceputul acestei saptamani cel mai ridicat nivel din 2011. Cresterea a venit dupa ce temerile privind inflatia si adancirea deficitului bugetar al SUA au impins randamentul obligatiunilor americane de Trezorerie pe 30 de ani la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani. Presiunea a fost amplificata de vestea ca datoria guvernului american a depasit 40.000 de miliarde de dolari. In aceste conditii, multe guverne din UE s-ar putea confrunta cu presiuni suplimentare pentru a majora taxele sau a reduce cheltuielile, chiar in timp ce incearca sa aloce mai multi bani pentru aparare. Problema va deveni mai vizibila odata cu pregatirea bugetelor pentru anul viitor. In tari precum Franta, Spania si Italia, situatia ar putea influenta si alegerile din 2027, care se anunta oricum tensionate. Franta este printre cele mai vulnerabile Faptul ca Franta nu a reusit sa isi corecteze finantele publice de-a lungul anilor a erodat treptat increderea investitorilor. Acestia cer acum randamente mai mari pentru obligatiunile franceze decat pentru titluri similare emise de Italia. In consecinta, Parisul este deosebit de vulnerabil la un fenomen care afecteaza aproape toate capitalele europene, cunoscut sub numele de risc de refinantare. Majoritatea tarilor europene au acumulat datorii uriase in ultimii 20 de ani, iar crizele periodice, precum pandemia sau criza financiara din 2008, au amplificat deteriorarea constanta si pe termen lung a finantelor publice, provocata de cresterea cheltuielilor pentru sanatate si pensii. Datoria sectorului public din zona euro a crescut de la 66% din PIB in 2007 la putin sub 88% anul trecut. Comisia Europeana estimeaza ca nivelul va continua sa creasca pe termen scurt, pe masura ce deficitele bugetare se adancesc din nou sub presiunea razboaielor din Iran si Ucraina. Institutul francez de statistica estimeaza ca Franta va ajunge sa cheltuiasca de peste patru ori mai mult pentru dobanzile aferente datoriei publice in acest deceniu: de la 30 de miliarde de euro in 2020 la 124 de miliarde de euro in 2030. Presiunea asupra bugetelor se simte in majoritatea tarilor europene Franta nu este singura tara care se confrunta cu costuri mai mari de imprumut intr-un moment politic delicat. Giorgia Meloni in Italia si Pedro Sanchez in Spania vor fi amandoi in fata alegatorilor anul viitor. Alegeri vor avea loc si in Finlanda, Grecia, Estonia si Slovacia, precum si in Polonia, care nu face parte din zona euro. Atat Meloni, cat si Sanchez beneficiaza insa de factori care atenueaza presiunea. In cazul Italiei, presiunea este mai redusa, deoarece statul nu se imprumuta acum la costuri mult mai mari decat in urma cu un deceniu, cand tara inca resimtea efectele crizei datoriilor suverane. Iar in Spania, in ciuda faptului ca Sanchez nu a reusit sa adopte un buget din 2022, cresterea rapida a populatiei, permisa de politica sa mai relaxata privind imigratia, a sustinut produsul intern brut si a facut ca povara datoriei sa poata fi impartita intre mai multi contribuabili in viitor. Potrivit Comisiei Europene, datoria Spaniei ar urma sa scada din nou sub 100% din PIB in acest an. Deocamdata, opinia generala este ca Europa se afla inca departe de o noua criza proprie a datoriilor. Deficitul bugetar cumulat al zonei euro este doar la jumatate fata de cel al SUA, iar UE si BCE au remediat cele mai grave deficiente institutionale si de reglementare care au contribuit la declansarea crizei datoriilor suverane din 2010. Ingrijorarea este insa in crestere, mai ales in contextul situatiei din Franta.