Economic

Executia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a incheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, inregistrat in aceeasi perioada a anului 2025. "Executia bugetara la cinci luni confirma consecventa modului in care am asumat gestionarea finantelor publice. Deficitul s-a redus aproape la jumatate fata de aceeasi perioada din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru ca ajustarea nu s-a facut prin blocarea investitiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente si printr-o utilizare mai buna a fondurilor europene si PNRR", a transmis ministrul interimar Finantelor, Alexandru Nazare, citat in comunicatul institutiei. "Nu suntem intr-o zona de confort si nu trebuie sa tratam aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului ramane dificila, iar discutiile cu agentiile de rating din perioada imediat urmatoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, executia la cinci luni este importanta: ne ajuta sa argumentam ca Romania isi pastreaza directia si ca nu trebuie sa piarda ce a obtinut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investitii mentinute, absorbtie mai buna a fondurilor europene si credibilitate in fata pietelor, a agentiilor de rating si a partenerilor europeni", a declarat Alexandru Nazare. Cele mai semnificative surse de venit Potrivit executiei bugetare la 31 mai, veniturile totale au insumat 279,49 mld lei, marcand o crestere de 9,2% fata de aceeasi perioada din 2025. Exprimate ca pondere in PIB, veniturile au avansat cu 0,24%, sustinute in principal de veniturile fiscale - TVA, impozit pe salarii si venit si impozite si taxe pe proprietate. Impozitul pe salarii si venit a generat incasari de 29,22 mld lei, o crestere de 13,7%. Aceasta dinamica a fost sustinuta de avansul semnificativ al impozitului pe divi-dende (+40,9%). De asemenea, o evolutie semnificativa a fost inregistrata si in cazul incasarilor aferente Declaratiei unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influentat de efectul de baza generat de eliminarea facilitatilor fiscale in sectoarele constructii, agricultura, industria alimentara si IT. Contributiile de asigurari au totalizat 93,62 mld lei, in crestere cu 7,4%, depasind dinamica fondului de salarii din economie. Evolutia reflecta atat extinderea bazei de impozitare reglementata prin Legea nr. 141/2025, precum si incasarile aferente Declaratiei unice. Potrivit sursei citate, incasarile din impozitul pe profit au insumat 10,97 mld lei, consemnand o crestere de 4,5% (an/an), sustinuta de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agentii economici (9,0%, an/an). Incasarile nete din TVA au atins 60,20 mld lei, in crestere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea incasarilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificarii cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodata, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, fata de 13,98 mld lei in aceeasi perioada din 2025, mentinandu-se consecventa in restituirile de TVA la timp. "Cresterea puternica a incasarilor din TVA si contributii sociale arata consolidarea bazei fiscale intr-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat si costuri ridicate de finantare", au transmis oficalii de la Finante. Veniturile din accize au insumat 19,27 mld lei, consemnand o crestere de 4,1% (an/an), fiind sustinute in special de avansul incasarilor din accizele pentru produ-sele energetice (+15,1% an/an). Veniturile nefiscale au insumat 17,03 mld lei, consemnand o contractie de 19%, in conditiile unor incasarile suplimentare in perioada similara a anului 2025 - venituri-le din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025). Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 24,12 mld lei, in crestere cu 9,7% (an/an). "Aceasta crestere este importanta deoarece finantarile europene reduc presiunea pe bugetul national si sustin investitiile intr-un an in care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene si PNRR contribuie direct la sustinerea investitiilor si la limitarea presiunii asupra finantarii din resurse nationale, intr-un context de consolidare fiscala si costuri ridicate ale dobanzilor", precizeaza reprezentantii MFP. Pe ce a cheltuit statul cel mai mult Conform sursei citate, cheltuielile totale au insumat 315,43 mld lei, inregistrand o scadere nominala de 1,5% fata de perioada similara a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, inregistrand o scadere de 1,4% (an/an). "Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat in principal pe limitarea cheltuielilor curente (de functionare ale statului), fara afectarea investitiilor publice majore si a proiectelor finantate din fonduri europene", arata MFP. Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, in scadere cu 2,9 mld lei fata de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinata de limitarea sporurilor si de limitarea cheltuielilor salariale in perioada 2025-2026, ponderea acestora in PIB scazand la 3,3%, cu 0,4% mai putin fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cheltuielile cu bunurile si serviciile au insumat 40,94 mld lei, in crestere cu 6,9%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, crestere determinata de plati mai mari in domeniul sanatatii. MFP precizeaza ca cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in crestere cu 4,16 mld lei fata de aceeasi perioada a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezinta valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantate din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR. "Structura investitiilor publice arata o reorientare puternica catre finantarea europeana, ceea ce permite mentinerea unui nivel ridicat al investitiilor in paralel cu reducerea deficitului bugetar", arata oficialii. Platile pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiat multianual 2021-2027, finantate din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR, precum si cele finantate din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decat aceeasi perioada a anului precedent. Astfel, acestea compenseaza investitiile finantate din fonduri nationale unde se inregistreaza o scadere datorata caracterului exceptional al platilor efectuate la inceputul anului 2025, cand au fost achitate obligatii restante aferente unor programe nationale de investitii, contributia statului la capitalul social al Societatii Carpatica Feroviar Romania - S.A., precum si alte plati in domeniul apararii. Cheltuielile cu dobanzile au ajuns la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile cu dobanzile reprezinta un nivel de 1,3% din PIB. Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asistenta sociala au fost de 105,45 mld lei in scadere cu 0,7% com-parativ cu aceeasi perioada a anului precedent, tinand cont de masurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenta sociala au fost influentate si de platile suportate de la bugetul de stat pentru com-pensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost in suma de 96,49 mil lei. Cheltuielile cu subventiile au fost de 5,32 mld lei, in principal, aceasta suma repre-zinta subventii pentru transportul de calatori, sprijinirea producatorilor agricoli, precum si pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 5,2 mld lei, in scadere cu 2,54 mld lei fata de aceeasi pe-rioada a anului precedent, tinand cont de masurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli contin in principal burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, alte despagubiri civile si sumele aferente titlu-rilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si cadrului 2021-2027, inclusiv sub-ventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum si proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara ne-rambursabila aferenta PNRR. "Executia bugetara la cinci luni transmite un semnal important catre investitori, partenerii europeni si pietele financiare: Romania poate realiza consolidare fiscala fara blocarea investitiilor publice, intr-un context economic si financiar inca dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu mentinerea unui nivel ridicat al investitiilor si cu accelerarea absorbtiei fondurilor europene si PNRR, ceea ce reprezinta un element esential pentru credibilitatea externa a Romaniei si pentru mentinerea stabilitatii financiare", au conchis oficialii MFP.