Cultura si divertisment

Substantele care fac unele dintre cele mai populare produse de curatenie atat de eficiente impotriva microbilor ar putea avea si efecte nedorite asupra organismului, scrie CNN. Este vorba despre compusii cuaternari de amoniu, cunoscuti sub denumirea de QAC. Acestia se gasesc in numeroase produse dezinfectante, servetele antibacteriene, sapunuri, produse de igienizare, dar si in unele produse de ingrijire personala. Un semnal de alarma de la cercetatori Cercetatorii atrag atentia ca expunerea la aceste substante a crescut semnificativ in ultimii ani, iar studiile efectuate pe animale si celule umane ridica intrebari privind efectele asupra sistemului respirator, imunitatii si reproducerii. Totusi, nu exista in prezent suficiente dovezi pentru a demonstra ca utilizarea obisnuita a acestor produse provoaca aceleasi efecte la oameni. Specialistii subliniaza ca rezultatele studiilor pe animale trebuie interpretate in functie de doza si de modul de expunere. Substantele sunt peste tot QAC-urile sunt utilizate de mai multe decenii si au devenit extrem de raspandite in timpul pandemiei de COVID-19, cand oamenii au inceput sa isi dezinfecteze frecvent mainile, suprafetele si obiectele din jur. Astazi, aceste substante pot fi intalnite in produse pentru locuinte, scoli, gradinite, spitale, centre pentru persoane varstnice si spatii de lucru. Ele apar si in unele servetele pentru bebelusi, odorizante, produse de spalat rufe, picaturi pentru ochi si spray-uri nazale. Unul dintre cei mai utilizati compusi este clorura de benzalconiu, cunoscuta si sub denumirea BAC sau ADBAC. Un alt compus frecvent intalnit este DDAC, care poate fi combinat cu BAC in aceeasi formula. Substantele pot aparea in diverse produse medicale. Imagine ilustrativa. Sursa foto: Pexels Ce au descoperit cercetatorii O parte importanta a ingrijorarilor vine din experimentele efectuate pe animale. Cercetatoarea Patricia Hunt de la Washington State University a observat in laboratorul sau probleme reproductive la soareci, dupa expunerea la QAC-uri. Intr-un studiu realizat impreuna cu cercetatoarea Terry Hrubec, soarecii expusi timp de sase luni la aceste substante au prezentat o reducere importanta a capacitatii de a ramane gestante si de a duce sarcina la termen. De curand au fost observate inclusiv probleme severe in dezvoltarea fetusilor. In studiile ulterioare, cercetatorii au identificat inflamatii la nivelul placentei si au observat efecte asupra sistemului reproducator masculin la soareci, inclusiv scaderea numarului si mobilitatii spermatozoizilor in unele experimente. Aceste rezultate nu demonstreaza insa ca aceleasi efecte apar la oameni. "Aceasta este intotdeauna marea intrebare atunci cand trecem de la studiile pe animale la oameni", a explicat Terry Hrubec, citata de CNN. QAC-urile au fost detectate si in organismul uman O alta sursa de ingrijorare este faptul ca acesti compusi au fost identificati in probe biologice umane. Studii-pilot au detectat QAC-uri in sange, lapte matern, urina si materii fecale. Cercetatorii investigheaza, de asemenea, posibilitatea ca unele dintre aceste substante sa se acumuleze in organe precum plamanii, rinichii, inima si tractul digestiv. Alte cercetari au analizat efectele QAC-urilor asupra celulelor nervoase si a mielinei, substanta care acopera fibrele nervoase si faciliteaza transmiterea semnalelor intre neuroni. Exista si studii care indica posibile efecte asupra mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Specialistii avertizeaza insa ca prezenta unei substante in organism nu inseamna automat ca aceasta provoaca o boala. Industria produselor de curatenie respinge comparatia dintre QAC-uri si substante precum PFAS si sustine ca rezultatele studiilor de laborator nu pot fi transferate automat la utilizarea normala a produselor. De ce expunerea poate fi mai mare decat pare O problema importanta este frecventa utilizarii. In perioada pandemiei, cantitatea de QAC detectata in praful din locuinte a crescut cu 62% intr-un studiu, iar nivelurile detectate in sange au crescut cu 77% intr-un alt studiu realizat intr-un singur an. Expunerea poate fi mai ridicata in spatiile in care dezinfectarea se face foarte des. Un cercetator de la Emory University a gasit niveluri de QAC in praful din gradinite si centre pentru persoane varstnice de aproximativ trei ori mai mari decat in locuintele obisnuite. Acest lucru ii preocupa in special pe cercetatori in cazul copiilor si al persoanelor care lucreaza zilnic cu produse dezinfectante. Nu trebuie dezinfectat totul Una dintre concluziile importante ale specialistilor este ca curatarea si dezinfectarea nu sunt acelasi lucru. Pentru multe situatii cotidiene, apa si sapunul pot fi suficiente pentru indepartarea microbilor de pe suprafete. Dezinfectarea devine mai importanta atunci cand exista un risc concret de transmitere a unei boli infectioase. "Mesajul nostru nu este sa incetati sa curatati sau sa dezinfectati", a declarat Amina Salamova, cercetatoare in domeniul sanatatii mediului. "Mesajul nostru este sa intelegeti cand puteti doar sa curatati si cand este nevoie sa dezinfectati." Expertii recomanda, de asemenea, verificarea etichetelor produselor. Termeni precum "antibacterian", "antimicrobian", "dezinfectant", "igienizant" sau "elimina microbii" pot indica prezenta unor substante antimicrobiene. Ce produse sunt recomandate de specialisti Pentru situatiile in care dezinfectarea este necesara, cercetatorii citati de CNN indica produse pe baza de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic drept alternative care pot evita QAC-urile. In acest moment, cercetarea privind efectele pe termen lung ale compusilor cuaternari de amoniu este inca in desfasurare. Ingrijorarea oamenilor de stiinta nu este ca produsele dezinfectante ar fi automat periculoase, ci ca expunerea repetata la substante foarte raspandite ar putea avea efecte care nu au fost inca suficient intelese.