Politic-Social

Presedintele Romaniei a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art. 561 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate si pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului. Miza actului normativ este importanta pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui "beneficiar", Ministerul Mediului sa modifice limitele unor arii naturale protejate si sa scoata suprafete din interiorul acestora daca, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotarari de Guvern sau decrete de stat si lucrarile fusesera deja incepute. Practic, legea creeaza o cale speciala pentru continuarea unor amenajari hidroenergetice vechi care au ajuns intre timp in interiorul unor zone cu regim de protectie. Nicusor Dan cere Parlamentului sa decida din nou daca derogarea mai este justificata Una dintre cele mai importante solicitari ale presedintelui este ca Parlamentul sa nu se limiteze la mici modificari de redactare, ci sa reanalizeze necesitatea, oportunitatea si eficienta intregii solutii legislative. Administratia Prezidentiala arata ca justificarea initiala a proiectului se baza in mare parte pe explozia preturilor la energie din 2021 si pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Intre timp, legea a fost adoptata abia in octombrie 2025, iar reexaminarea are loc in august 2026. Presedintele sustine ca simplul fapt ca o hidrocentrala a fost aprobata printr-un act normativ inainte de 29 iunie 2007 nu demonstreaza automat ca proiectul mai este astazi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic. In forma adoptata, legea nu obliga la verificarea: stadiului actual al lucrarilor; costurilor necesare pentru finalizare; perioadei in care proiectul poate fi terminat; cantitatii suplimentare de energie care ar urma sa fie produsa; existentei unor solutii alternative; raportului dintre beneficiul energetic si efectele asupra naturii. Mai mult, se precieaza in comunicatul administratiei prezidentiale, derogarea nu are un termen-limita, astfel ca, teoretic, ar putea fi invocata si in viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani in urma. O lege care a fost respinsa initial si de Senat, si de Guvern Presedintia pune pe masa si traseul neobisnuit al proiectului. Propunerea a fost respinsa de Senat in decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ in aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate in fond au propus, la randul lor, respingerea in aprilie 2024. Situatia s-a schimbat in octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar in ziua in care legea a fost adoptata, fara ca fundamentarea initiala, bazata in principal pe situatia din 2021-2022, sa fie actualizata corespunzator, sustine Administratia Prezidentiala. Ce cere concret Nicusor Dan sa fie schimbat Cererea de reexaminare identifica mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui sa le modifice. In primul rand, presedintele cere definirea clara a "beneficiarului". In prezent, legea spune ca modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizeaza cine poate avea aceasta calitate. Administratia Prezidentiala avertizeaza ca lipsa unei definitii poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discretionara a legii. In al doilea rand, Nicusor Dan cere introducerea unor garantii de mediu explicite, astfel incat respectarea Directivelor europene privind pasarile si evaluarea impactului asupra mediului sa nu ramana doar in sarcina interpretarii autoritatilor. Ar putea fi introdusa, de exemplu, obligatia unei consultari sau a unui aviz al structurii de specialitate inainte ca o suprafata sa fie scoasa din aria protejata. Situatie speciala pentru Natura 2000 Un alt punct important priveste siturile Natura 2000. CCR a stabilit ca mecanismul din lege se refera la ariile naturale protejate de interes national, nu la cele de interes comunitar din reteaua Natura 2000. Problema indicata de Presedintie este insa ca aceasta delimitare nu apare explicit in text. Mai mult, in practica, aceeasi suprafata poate apartine atat unei arii protejate nationale, cat si unui sit Natura 2000. Nicusor Dan cere, prin urmare, ca legea sa spuna expres ca suprafetele care se suprapun integral sau partial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor. Presedintele cere studii si avize inainte de scoaterea terenurilor din ariile protejate Administratia Prezidentiala semnaleaza si ceea ce considera a fi un paradox al legii. In prezent, chiar si modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu stiintific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Romane in conditiile prevazute de lege, si aprobarea Guvernului. In schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite ca Ministerul Mediului sa modifice limita in 60 de zile de la cererea beneficiarului, fara ca textul sa impuna aceleasi garantii stiintifice si procedurale. Presedintele solicita ca si pentru aceste investitii sa fie introduse garantii tehnice si de specialitate comparabile. O alta problema: centralele si retelele existente ar putea fi exceptate de la evaluarea de mediu Legea nu se refera numai la hidrocentralele incepute inainte de 2007. Articolul II introduce si o derogare pentru capacitatile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate in arii protejate asupra carora se fac lucrari de mentenanta, retehnologizare sau modernizare. Presedintia avertizeaza ca formularea este foarte larga. O simpla lucrare de mentenanta poate sa nu produca un impact suplimentar asupra mediului, insa o retehnologizare sau modernizare poate presupune lucrari de constructie, cresteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii. De aceea, Nicusor Dan cere reanalizarea acestei exceptari, inclusiv posibilitatea eliminarii sau restrangerii ei si introducerea unei verificari preliminare pentru interventiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Hidrocentralele vechi care sunt deja pe o lista speciala a statului Disputa se suprapune peste o alta legislatie adoptata pentru accelerarea unor investitii energetice. OUG 175/2022 stabileste deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficiala cuprinde, intre altele, amenajarea hidroenergetica Livezeni-Bumbesti, Cornetu-Avrig, Pascani, Rastolita, Surduc-Siriu, Cosmesti-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz si Cerna-Belareca. Presedintia nu afirma ca toate aceste proiecte ar intra automat sub incidenta noii legi. Dimpotriva, tocmai existenta mai multor regimuri juridice paralele este invocata in cererea de reexaminare: pentru acelasi proiect se pot suprapune legislatia speciala privind hidroenergia, normele de securitate nationala, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislatia apelor si noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Administratia Prezidentiala avertizeaza ca rezultatul ar putea fi, in locul simplificarii, aparitia unor competente suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat si a unor noi litigii. CCR a respins deja sesizarea lui Nicusor Dan Este a doua interventie a presedintelui in procedura de adoptare a acestei legi. Dupa ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicusor Dan a sesizat Curtea Constitutionala pe 11 noiembrie. Printre argumente s-au numarat riscul modificarii limitelor ariilor protejate fara suficiente evaluari, derogarile de la evaluarea de mediu si probleme privind competentele CSAT si procedura parlamentara. CCR a respins insa obiectia prin Decizia 735/2026 si a constatat ca legea este constitutionala in raport cu criticile formulate. Curtea a considerat, intre altele, ca mecanismul pentru hidrocentrale vizeaza ariile protejate de interes national si nu siturile Natura 2000 si ca desemnarea anumitor proiecte prin hotarari CSAT nu reprezinta atribuirea unei competente noi Consiliului. Ce urmeaza Cererea de reexaminare trimite legea inapoi in Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate mentine solutia legislativa. Constitutia ii permite presedintelui sa ceara reexaminarea unei legi o singura data. Dupa finalizarea procedurii parlamentare si retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constitutionale privind promulgarea se aplica in termenul redus prevazut de articolul 77.