Politic-Social

Colegiul Farmacistilor din Romania si principalele asociatii din sectorul farmaceutic avertizeaza, intr-un comunicat transmis miercuri, ca scaderea numarului de specialisti si prabusirea interesului pentru Facultatile de Farmacie pot ajunge sa afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci si spitalele, industria medicamentelor, cercetarea si institutiile publice din sanatate. Ritmul scaderii este unul care arata dimensiunea problemei: Romania a pierdut 1.478 de farmacisti intre 2022 si 2025, potrivit datelor INS citate de organizatiile profesionale din domeniu. Raportat la cei trei ani, inseamna o scadere medie de aproximativ 1,35 farmacisti pe zi sau, altfel spus, cate un farmacist la aproximativ 18 ore. In aceeasi perioada, numarul farmaciilor, drogheriilor si oficinelor locale de distributie a crescut cu 208 unitati, ceea ce pune si mai multa presiune pe resursa umana disponibila. Problema este cu atat mai importanta cu cat, spre deosebire de alte activitati comerciale, o farmacie comunitara nu poate functiona pur si simplu cu personal necalificat in locul farmacistului. Legea farmaciei prevede expres ca farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta a cel putin unui farmacist, care nu poate fi inlocuit de o persoana cu o alta profesie. 107 candidati pentru Farmacie, intr-o universitate cu aproape 7.000 de inscrisi Cifrele admiterii din aceasta vara arata ruptura dintre interesul urias pentru unele profesii medicale si situatia de la Farmacie. La Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti au fost inscrisi in total 6.916 candidati in 2026, un record pentru universitate. Dintre acestia, 2.727 au ales Medicina si 800 Medicina Dentara. La Farmacie au fost insa numai 107 candidati, pentru o oferta de 114 locuri - 94 finantate de la buget si 20 cu taxa. Universitatea confirma oficial aceste cifre. Potrivit comunicatului organizatiilor din sector, dintre cei 107 candidati au fost admisi 83. Diferenta este spectaculoasa chiar in interiorul aceleiasi universitati: aproximativ 2,8 candidati pentru fiecare loc la Medicina, fata de mai putin de un candidat raportat la numarul total de locuri oferite la Farmacie. Situatie si mai grava la Iasi: 23 de candidati pe 124 de locuri La UMF "Grigore T. Popa" din Iasi, situatia prezentata de organizatiile farmaceutice este si mai severa: 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au inscris numai 23 de candidati, iar 14 au fost admisi. Listele oficiale publicate de universitate dupa contestatii confirma numarul extrem de redus al celor admisi: 13 candidati apar pe lista locurilor fara taxa, iar unul pe lista locurilor cu taxa. La Cluj-Napoca au existat 29 de candidati pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admisi, potrivit comunicatului. La Timisoara au fost 68 de candidati pentru 43 de locuri, iar la Targu Mures au ramas neocupate locuri atat la buget, cat si la taxa. Exceptia indicata de organizatiile din domeniu este UMF Craiova, unde 117 candidati au concurat pentru 30 de locuri la buget si 55 cu taxa, oferta fiind ocupata aproape integral. De ce nu mai vor tinerii sa devina farmacisti Colegiul Farmacistilor si asociatiile din industrie sustin ca una dintre cauzele principale este dezechilibrul dintre nivelul de pregatire si responsabilitate cerut farmacistului si atractivitatea financiara si profesionala a meseriei. Organizatiile reclama faptul ca farmacistul este inca perceput in Romania in principal ca persoana care elibereaza medicamente, desi poate avea atributii in preventie, vaccinare, monitorizarea tratamentelor si educatie pentru sanatate. In acelasi timp, sectorul reclama costurile administrative tot mai mari si presiunea financiara asupra farmaciilor. Comunicatul subliniaza inclusiv faptul ca mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009. Primele probleme ar putea aparea in mediul rural Organizatiile avertizeaza ca mediul rural risca sa resimta primul lipsa de personal, acolo unde recrutarea este deja mai dificila, iar farmacia poate reprezenta unul dintre putinele puncte rapide de acces la consiliere medicala si medicamente. Pe termen mai lung, deficitul nu ar urma sa se limiteze la farmaciile comunitare. Ar putea fi afectate si farmaciile din spitale, industria farmaceutica, laboratoarele de analiza, cercetarea, universitatile, precum si institutii precum Agentia Nationala a Medicamentului si Directiile de Sanatate Publica. Riscul pentru farmaciile propriu-zise este amplificat de obligatia legala privind prezenta farmacistului: in lipsa unui specialist, o farmacie comunitara nu poate functiona legal. Farmacistii cer interventia Guvernului Colegiul Farmacistilor si organizatiile din domeniu cer Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei si celorlalte institutii implicate deschiderea unui dialog national. Printre masurile solicitate se numara finantarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului in programele de preventie si vaccinare, corelarea numarului de locuri din universitati cu necesarul real de personal, reducerea birocratiei si masuri care sa permita farmaciilor sa atraga si sa pastreze personal calificat. Semnalul transmis de admiterea din 2026 este insa unul care se va vedea cu intarziere pe piata muncii: mai putini studenti care intra acum la Farmacie inseamna mai putini farmacisti disponibili peste cativa ani, intr-un moment in care numarul specialistilor existenti este deja in scadere.