Economic

Potrivit raportului publicat luni, cresterea economica a incetinit semnificativ in ultimii ani, de la 2,3% in 2023 la 0,9% in 2024 si aproximativ 0,7% in 2025. Pentru 2026, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) estimeaza un avans de doar 1%, sub potentialul economiei, cu o revenire abia in 2027, la circa 2,2%. "Activitatea economica a inceput sa piarda din avant", noteaza raportul dedicat Romaniei, indicand ca principale cauze scaderea cererii externe - adica o reducere a comenzilor din partea partenerilor comerciali - si efectele consolidarii fiscale, respectiv masurile prin care statul reduce deficitul. Consumul, aproape blocat Aceste evolutii se reflecta direct in consumul populatiei, motorul traditional al economiei romanesti, care incetineste puternic. Dupa o crestere de 5,7% in 2024, acesta este estimat sa urce cu doar 0,6% in 2025 si sa ramana la acelasi nivel in 2026, pe fondul masurilor fiscale, precum inghetarea salariilor si pensiilor din sectorul public si cresterile de taxe si accize, care au redus puterea de cumparare. Inflatia, peste tinta BNR In acelasi timp, inflatia ramane ridicata si peste tinta bancii centrale, amplificand aceste efecte. Dupa ce a atins un varf de 14,6% in noiembrie 2022, in contextul crizei energetice, aceasta s-a stabilizat temporar la aproximativ 5-5,5% in perioada 2024-2025, insa a revenit pe crestere, ajungand la 8,5% in ianuarie 2026. OECD estimeaza ca inflatia va ramane la 6,6% in 2026 si va reveni spre 3% abia in 2027. Salariile din sectorul public contribuie la inflatie Potrivit organizatiei care reuneste principalele economii dezvoltate, presiunile inflationiste sunt alimentate si de cresterile salariale rapide din anii anteriori, in special in sectorul public. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% in 2024, iar salariul minim a fost majorat cu peste 30% in perioada 2023-2024. De asemenea, salariile au crescut mai rapid decat productivitatea, ceea ce afecteaza competitivitatea economiei. "Persistenta inflatiei ridicate reflecta presiuni puternice din costurile interne, inclusiv cresterea rapida a costurilor cu forta de munca", arata OECD. Dezechilibrele externe persista Investitiile publice raman principalul sprijin pentru economie, fiind sustinute de fondurile europene, in timp ce investitiile private sunt afectate de incertitudini si de slabirea pietelor externe. Exporturile au avut o evolutie modesta in ultimii ani, ca urmare a cererii reduse din principalele piete europene. Astfel, dezechilibrele externe persista: deficitul comercial - diferenta dintre importuri si exporturi - a ajuns la aproximativ 6% din PIB in 2024, iar deficitul de cont curent, care include si fluxurile de servicii si venituri, ramane ridicat, ceea ce inseamna ca economia depinde de finantarea externa si devine vulnerabila la schimbarile din pietele internationale. "In Romania, deficitul bugetar si cel de cont curent tind sa evolueze in tandem", subliniaza raportul. Deficit ridicat, colectare slaba la buget Insa deficitul bugetar este una dintre cele mai mari vulnerabilitati. Acesta a ajuns la 9,3% din PIB in 2024 si este estimat la 8,3% in 2025 si 6,3% in 2026, niveluri mult peste tintele europene. In acelasi timp, veniturile fiscale ale statului - sumele colectate din taxe si impozite - raman reduse comparativ cu alte state OECD, limitand capacitatea statului de a reduce deficitul fara masuri suplimentare. "Veniturile fiscale sunt scazute, iar statul are in continuare dificultati majore in colectarea TVA", se arata in raport, care subliniaza ca o colectare mai eficienta a taxelor ar putea reduce nevoia de masuri suplimentare de crestere a impozitelor. Raportul arata ca dezechilibrele bugetare au fost alimentate si de politicile din anii anteriori. "Expansiunea fiscala din trecut a dus la o crestere puternica a deficitului bugetar, creand riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice", avertizeaza OCDE. Datoria publica creste accelerat Datoria publica este in crestere accelerata, de la 54,8% din PIB in 2024 la 59,2% in 2025, 61,5% in 2026 si aproape 65% estimat in 2027. In acest context, guvernul a inceput un proces de consolidare fiscala, care include cresteri de taxe si limitarea cheltuielilor, dar care "afecteaza perspectivele de crestere pe termen scurt", subliniaza raportul, explicand ca ajustarea bugetara reduce consumul si activitatea economica. Pe piata muncii apar deja semne de deteriorare, inclusiv o crestere a somajului si o incetinire a cresterii salariilor, ca urmare a masurilor de consolidare fiscala. Riscuri multiple pentru economie Economistii OCDE atrag atentia si asupra riscurilor pentru perioada urmatoare. Intarzierile in absorbtia fondurilor europene ar putea reduce investitiile si cresterea economica, iar masuri bugetare mai dure decat cele estimate ar putea afecta suplimentar economia. In acelasi timp, presiunile asupra cheltuielilor publice cresc, in special in domenii precum sanatatea, educatia si protectia sociala, ceea ce complica si mai mult echilibrarea bugetului. De asemenea, tensiunile geopolitice si incetinirea economiilor europene pot reduce cererea pentru exporturile romanesti, iar riscurile privind inflatia raman ridicate, inclusiv in cazul unor noi cresteri ale preturilor la energie sau al unor socuri in agricultura. OCDE: Se poate, dar cu reforme Pe termen mediu, OCDE considera ca Romania are in continuare un potential important de recuperare a decalajelor fata de economiile dezvoltate, sustinut de fondurile europene si de integrarea in economia UE. Insa avertizeaza ca, pentru a mentine acest parcurs, este nevoie de reforme structurale si de o politica fiscala mai disciplinata. "Sunt necesare eforturi sustinute pentru a pastra sustenabilitatea fiscala", concluzioneaza raportul, subliniind ca fara ajustari suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economica vor creste.