Cultura si divertisment

Numirea Corinei Incrosnatu la conducerea Institutului Cultural Roman (ICR) a generat, previzibil, discutii in spatiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al institutiei, scrie EVZ. Dincolo de speculatiile aparute in ultimele zile, prima sedinta cu directorii reprezentantelor ICR din strainatate a indicat intentia noii conduceri de a initia un proces de reorganizare si eficientizare administrativa, intr-o institutie care gestioneaza o retea externa importanta. ICR are 18 reprezentante in strainatate, in capitale si centre culturale relevante, iar bugetul institutiei, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atentie. Din aceasta suma, doar 15-20 de milioane de lei ar ramane pentru activitati culturale, restul fiind destinat salariilor si cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului presedinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasari de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase. O schimbare de abordare la ICR La prima intalnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficienta, comunicare si identificarea problemelor concrete din reteaua externa. In locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe solutii administrative si pe o mai buna coordonare intre sediul central si reprezentantele din strainatate. Corina Incrosnatu a setat inca din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorand polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operationale care pot alinia ICR la standardele diplomatiei culturale europene. Unul dintre participanti, director al unei filiale ICR, a descris discutia drept una pragmatica: "Presedinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totala fata de institutie, pentru ca toti avem un scop comun care se numeste ICR. Ne-a cerut sa transmitem, pana saptamana viitoare, o lista cu toate problemele logistice si operationale pe care le intampina, pentru a le analiza si a gasi solutii imediate de imbunatatire. Un discurs corect, pragmatic". Dialog direct cu reprezentantele externe Una dintre primele masuri anuntate vizeaza organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferinta cu directorii reprezentantelor din strainatate. Masura este prezentata ca o modalitate de a reduce distanta administrativa dintre sediul central si filialele externe si de a crea un canal de dialog predictibil. Participantii la prima intalnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton in relatia cu conducerea centrala. Un director din reteaua externa a declarat, sub protectia anonimatului, pentru EVZ: "Pentru prima data, nu am mai simtit ca suntem la o sedinta formala in care bifam prezenta. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizam bugetele pentru a avea un impact real in tara unde activam si cum reducem timpii de raspuns de la Bucuresti. A fost o discutie deschisa, transanta, in care ni s-a cerut sa fim parteneri in eficientizare, nu simpli executanti". Centralizarea problemelor din teritoriu O alta sursa de "tensiuni" invocata de critici, solicitarea catre reprezentante de a-si centraliza vulnerabilitatile logistice, se dovedeste a fi un demers de audit participativ, nu o actiune punitiva. Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea sa demonstreze ca deciziile viitoare nu vor mai fi luate in birourile din Bucuresti, ci vor reflecta realitatile logistice concrete ale fiecarei tari-gazda, optimizand astfel alocarea bugetara. Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai multi directori o problema cronica in functionarea reprezentantelor. Noua conducere a transmis ca intentioneaza sa analizeze posibilitatea completarii schemelor de personal cu referenti calificati, acolo unde acest lucru este necesar. De asemenea, conducerea ICR a anuntat ca va sustine demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activitatilor culturale, astfel incat reprezentantele externe sa poata avea un impact mai consistent in tarile in care activeaza. Dezbaterile recente par sa reflecte mai degraba rezistenta naturala a unui sistem care refuza adaptarea la standarde de performanta. Tranzitia de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsita de framantari, insa "tensiunile" invocate par sa fie doar efectul secundar al profesionalizarii institutiei. Prin impunerea unor obiective clare si a unei responsabilitati partajate, noul presedinte, Corina Incrosnatu aliniaza Institutul Cultural Roman la bunele practici globale, unde eficienta nu mai este optionala, ci devine fundamentul promovarii valorilor romanesti in lume.