Cultura si divertisment

Editorul publicatiei The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de pana acum la adresa marilor companii de Inteligenta Artificiala, acuzandu-le ca-si construiesc produsele pe baza unui "furt fara precedent de proprietate intelectuala" si ca pun in pericol insasi existenta jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. In discursul sustinut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat ca profesia jurnalistica a fost "prea tacuta, prea pasiva si prea fragmentata" in fata abuzurilor comise de companiile care dezvolta modele de IA. In opinia sa, problema nu este tehnologia in sine, ci modul in care aceasta este construita si exploatata. "Pacatul originar" al IA Sulzberger sustine ca produsele actuale de IA au la baza un act fundamental de insusire ilegala a muncii altora. "Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de stiri fara permisiune si fara compensatii. Reambaleaza aceste bunuri furate ca fiind ale lor si redirectioneaza publicul si veniturile care altfel ar merge catre organizatiile care au produs continutul". "Au folosit continut de presa, literatura, film, fotografie, teatru, etc., fara a obtine acordul creatorilor" Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, carti, fotografii, filme si alte opere protejate de drepturi de autor, fara a obtine acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care sustin ca folosirea materialelor reprezinta "utilizare loiala" sau ca este necesara pentru progresul tehnologic. In opinia sa, daca firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari in centre de date si infrastructura, atunci pot plati si pentru continutul care le alimenteaza produsele. De ce jurnalismul profesionist este atat de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este ca modelele de IA depind intr-o masura uriasa de jurnalismul profesionist. Sulzberger explica faptul ca orice model IA este construit din patru ingrediente esentiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia si datele. Doar ultimul ingredient - continutul creat de altii - este preluat adesea fara plata. El atrage atentia ca termenul "date" ascunde adevarata natura a acestor resurse. "Datele" nu sunt simple cifre. Sunt carti, muzica, filme si articole de presa. Sunt produse ale muncii intelectuale si creative. Un singur exemplu de munca furata de IA Sulzberger aminteste ca doar in 2025 The New York Times a publicat aproape jumatate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste doua miliarde de dolari. Publicatia a avut jurnalisti in toate cele 50 de state americane si in 155 de tari, inclusiv peste 70 de reporteri si colaboratori in Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru ca este verificat, editat, documentat si produs de profesionisti. "Esti ceea ce mananci", spune Sulzberger, parafrazand o observatie a unui inginer OpenAI, care recunostea ca succesul modelelor depinde in primul rand de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat in judecata OpenAI Sulzberger justifica procesul intentat de The New York Times impotriva OpenAI, Microsoft si ulterior Perplexity. El sustine ca aceste companii au incalcat in mod repetat drepturile de autor ale publicatiei si ca aceasta practica ameninta viitorul jurnalismului independent. Procesul dureaza deja de peste doi ani si jumatate si a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explica de ce multe redactii mai mici nu isi permit sa se apere in instanta. O amenintare mai grava decat retelele sociale Sulzberger considera ca revolutia IA poate provoca daune mai mari decat cele produse de internet, smartphone-uri si retele sociale. In ultimele doua decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnalisti si peste 3.000 de ziare. Multe comunitati au ramas fara reporteri locali care sa urmareasca activitatea autoritatilor sau sa informeze cetatenii. Acum, avertizeaza el, Inteligenta Artificiala nu doar distribuie continutul altora, ci il inlocuieste. Motoarele de cautare si chatboturile raspund direct la intrebari folosind informatiile preluate de la publicatii, fara a mai trimite utilizatorii catre sursa originala. Rezultatul este o scadere dramatica a traficului catre site-urile de stiri si, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicatii monitorizate de Comscore (compania americana care masoara consumul de media) au pierdut in medie peste 45% din trafic in ultimii ani. Problema adevarului Un alt capitol important al discursului priveste fiabilitatea informatiilor generate de AI. Sulzberger afirma ca modelele actuale nu produc jurnalism si nu pot inlocui activitatea reporterilor. "Reporterii sunt cei care imbogatesc arhiva publica cu informatii necunoscute anterior", spune el. Faptele noi, documentele secrete, marturiile directe si investigatiile nu sunt create de chatboti, ci de jurnalisti. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arata ca asistentii IA denatureaza frecvent stirile si ofera raspunsuri eronate. Spre deosebire de organizatiile de presa, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare si nu isi asuma responsabilitatea pentru greseli. El observa si o contradictie: firmele promoveaza produsele ca fiind utile si inteligente, dar evita sa garanteze ca informatiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizeaza explicit utilizatorii sa nu se bazeze pe raspunsurile oferite. Ce ar trebui sa faca presa, in opinia lui Sulzberger In opinia lui Sulzberger, exista o strategie simpla, impartita pe doua categorii: editorii si redactiile. Cum sa se apere editorii Editorii trebuie sa-si apere ferm drepturile de proprietate intelectuala, sa negocieze cu atentie acordurile de licentiere, sa faca presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, sa colaboreze intre ei si cu alte industrii creative. Cum sa se adapteze redactiile Redactiile trebuie sa foloseasca inteligenta artificiala in mod responsabil. Redactiile trebuie sa sa construiasca relatii directe cu publicul, lucru pe care Inteligenta Artificiala nu-l poate face. Redactiile trebuie sa puna mai mult accent pe reportaje originale. Redactiile trebuie sa explice constant de ce jurnalismul facut cu oameni adevarati conteaza. "Jurnalismul este valoros" Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie sa reziste cu orice pret. El aminteste o idee celebra a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul "google": "Whole Earth Catalogue", care avea sa influenteze masiv noua generatie de antreprenori ce avea sa creeze Sillicon Valley, si autorul citatului celebru, "Informatia vrea sa fie libera, dar informatia vrea sa fie si valoroasa". De multe ori, cei care-l citeaza pe Brand omit partea a doua a citatului, dar Sulzberger accentueaza chiar pe aceasta. Da, "informatia vrea sa fie libera, dar informatia vrea sa fie si valoroasa", iar asta nu se face cu boti. Intr-o lume inundata de deepfake, propaganda si continut generat automat, seful New York Times insista cu toata puterea asupra importantei vitale a jurnalismului profesionist, caruia, iata, Inteligenta Artificiala, in mod paradoxal, ii demonstreaza importanta care creste inca si mai mult, in loc sa descreasca. In fata Inteligentei Artificiale, jurnalismul profesionist trebuie sa reziste, spune Sulzberger, cu orice pret. Adevarata intrebare nu estte daca IA va continua sa se dezvolte (sigur c-o va face), ci daca valoarea creata de jurnalisti va fi absorbita integral de marile companii tehnologice sau daca va reveni la cei care produc informatie originala. "Informatia este valoroasa. Jurnalismul este valoros", spune Sulzberger intr-un discurs extrem de puternic, care se incheie cu ideea ca viitorul jurnalismului depinde doar de raspunsul pe care presa il va da acestei provocari.