Economic

Statele membre ale Uniunii Europene sunt asteptate sa transmita la Bruxelles o lista initiala a masurilor de securitate energetica planificate pentru care ar dori sa beneficieze de flexibilitate fiscala, impreuna cu costurile bugetare estimate ale acestora, iar Comisia va decide, in baza orientarilor adoptate, in fiecare caz in parte, daca extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii nationale pentru aparare pentru a include si aceasta categorie, dupa cum au anuntat reprezentantii Executivului comunitar luni, printr-un comunicat de presa. Mai exact, conform sursei citate, Comisia Europeana a adoptat o comunicare care le ofera statelor membre orientari suplimentare cu privire la posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al clauzei derogatorii nationale pentru aparare in vederea includerii, de asemenea, a unor masuri de securitate energetica. Comunicarea stabileste procedura de solicitare a flexibilitatii bugetare, tratarea acesteia in temeiul cadrului de supraveghere bugetara al UE si monitorizarea utilizarii sale. "Decizia este a Guvernului si a Ministerului Finantelor in special, dar privitor la masuri concrete in domeniul energiei colegii mei din Minister deja analizeaza comunicarea Comisiei si vom folosi prilejul intalnirii de lucru cu statele membre si Comisia Europeana din aceasta saptamana pe electricitate sa intelegem mai bine ce masuri sunt eligibile", a declarat secretarul de stat Cristian Busoi, contactat de Mediafax. Ce recomanda Comisia Posibilitatea de a extinde clauza derogatorie nationala pentru a tine seama de masurile de securitate energetica a fost anuntata la 3 iunie 2026, in cadrul pachetului de primavara al semestrului european, si vine in urma conflictului in curs din Orientul Mijlociu, astfel ca doar masurile bugetare decise dupa 28 februarie - data escaladarii tensiunilor - vor fi eligibile pentru flexibilitate. Asa cum sublinia la acea data de comisarul european pentru economie si productivitate, implementare si simplificare, Valdis Dombrovskis, flexibilitatea este menita sa sprijine masurile care consolideaza rezilienta structurala a sistemului energetic european si accelereaza tranzitia de la combustibilii fosili. Potrivit Comisiei, flexibilitatea va trebui sa mentina sustenabilitatea finantelor publice. Plafonul global existent de 1,5 % din produsul intern brut (PIB) pentru abaterea permisa de la traiectoria recomandata a cheltuielilor nete in cadrul clauzei derogatorii nationale va ramane in vigoare, plafoanele specifice pentru masurile de securitate energetica fiind stabilite la 0,3 % din PIB pe an si, cumulat, la 0,6 % din PIB in limitele plafonului global de 1,5 % din PIB. Flexibilitatea va fi disponibila pentru perioada 2026-2028. "Masurile eligibile ar trebui sa fie finantate la nivel national, cu un impact bugetar direct. De asemenea, ele ar trebui concepute astfel incat impactul lor sa fie maxim, iar costul bugetar minim. Comunicarea include o lista ilustrativa si neexhaustiva a masurilor potential eligibile. Comisia va evalua de la caz la caz eligibilitatea masurilor", a transmis luni Comisia. Astfel, statele membre sunt invitate sa isi prezinte cererile de extindere a domeniului de aplicare al clauzei derogatorii nationale. Se asteapta ca statele membre sa furnizeze in cererile lor o lista initiala a masurilor de securitate energetica planificate pentru care ar dori sa beneficieze de flexibilitate, impreuna cu costurile bugetare estimate ale acestora. Dupa evaluarea unei cereri, in conformitate cu cerintele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului sa o aprobe. "Nu putem rezolva socul ofertei prin stimularea cererii" La momentul lansarii acestei posibilitati, Valdis Dombrovskis dadea cateva exemple de masuri eligibile, subliniind ca nu exista o obligatie pentru statele membre sa activeze acesta clauza. "Este vorba de masuri care ne ajuta sa reducem dependenta de combustibilii fosili, deci poate viza, de exemplu, proiecte de investitii la scara larga in retelele energetice pentru implementarea surselor regenerabile, dar poate viza si subventii pentru gospodarii si companii, daca acestea iau masuri de renuntare la combustibilii fosili, care pot include, de exemplu, subventii pentru achizitionarea de vehicule electrice, subventii pentru schimbarea sistemului de incalzire la domiciliu de la petrol si gaze la pompe de caldura, de exemplu imbunatatiri ale eficientei energetice, instalatii solare, baterii pentru stocarea energiei electrice, acest tip de masuri", a declarat comisarul european. Valdis Dombrovskis a subliniat ca aceasta flexibilitate fiscala suplimentara nu acopera masurile de sprijin care subventioneaza utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi, de exemplu, reducerile accizelor specifice. "Recomandarea noastra ramane neschimbata sa avem masuri temporare si specifice care sa nu sustina cererea de combustibili fosili, deoarece problema in acest moment este ca ne confruntam cu un soc al ofertei (de combustibil - n.r.) si nu putem rezolva socul ofertei prin stimularea cererii. Deoarece multe tari vor face asta, acest lucru nu va face decat sa sustina preturi mai mari la energie, la petrol si gaze si, prin urmare, statele membre vor cheltui multi bani pentru un castig limitat. Prin urmare, acestea sunt masurile temporare specifice care nu cresc cererea de combustibili fosili, [ceea ce] ramane recomandarea noastra in ceea ce priveste masurile generale de sprijin", a declarat Valdis Dombrovskis, in conferinta de presa din 3 iunie. Oficial al Comisiei: "Nu se creeaza o clauza derogatorie nationala separat pentru securitatea energetica" Intr-un raspuns la solicitarea Mediafax pentru clarificari, un purtator de cuvant al Comisiei precizeaza ca statele membre nu pot activa acesta clauza doar pentru masurile de securitate energetica "Flexibilitatea nu creeaza o clauza derogatorie nationala (NEC - national escape clause) separat pentru securitatea energetica. In schimb, aceasta extinde domeniul de aplicare al NEC existent pentru cheltuielile de aparare pentru a tine cont de masurile de securitate energetica. Prin urmare, statele membre nu pot solicita NEC doar pentru securitatea energetica", a transmis oficialul de la Bruxelles la solicitarea Mediafax. "Statele membre care solicita activarea NEC pentru prima data ar beneficia de flexibilitate care sa acopere atat cheltuielile de aparare, cat si masurile eligibile de securitate energetica. Cu toate acestea, odata ce clauza este activata, statele membre pot, in practica, alege sa utilizeze flexibilitatea disponibila numai pentru masurile eligibile de securitate energetica, daca doresc", arata purtatorul de cuvant al Comisiei. Conform sursei citate, Comisia va evalua toate cererile noi pentru clauza derogatorie nationala pentru a se asigura ca activarea clauzei nu pune in pericol sustenabilitatea fiscala pe termen mediu, iar dupa evaluarea unei cereri, in conformitate cu cerintele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului aprobarea acesteia. "Statele membre care utilizeaza flexibilitatea pentru securitatea energetica vor fi supuse unor cerinte specifice de raportare. Statele membre vor trebui sa furnizeze dovezi ca masurile energetice indeplinesc criteriile de eligibilitate in ceea ce priveste domeniul de aplicare, aditionalitatea si directionarea/eficacitatea costurilor. Raportarea periodica de catre statele membre va fi parte din procesul bianual de supraveghere fiscala de la momentul activarii inainte", a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax. Pana in prezent, incepand din 8 iulie 2025, sunt 18 state care au activat clauza derogatorie nationala in cazul cheltuielilor pentru aparare, in contextul amenintarilor de securitate in crestere, conform datelor sintetizate de Consiliul European, respectiv Belgia, Bulgaria, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia si Slovenia, calup urmat de Germania, Austria si Spania.