Externe

Un fost ofiter militar ucrainean este judecat miercuri, in Germania, sub acuzatia ca a organizat operatiunea clandestina care a provocat exploziile gazoductelor Nord Stream, in septembrie 2022, si a intrerupt una dintre principalele surse de gaze naturale rusesti pentru Europa Occidentala, relateaza Reuters. Suspectul, identificat conform legislatiei germane privind protectia datelor personale doar ca Serhii K., este acuzat ca a condus un grup de agenti ucraineni, printre care scafandri si un specialist in explozibili, intr-una dintre cele mai importante operatiuni de sabotaj asupra infrastructurii din epoca moderna. Procurorii suspecteaza implicarea unor structuri ale statului ucrainean Procesul reprezinta prima ocazie in care probele colectate pe parcursul unei anchete de mai multi ani vor fi analizate intr-o sedinta publica. Cazul este sensibil din punct de vedere diplomatic si politic pentru Germania, care continua sa sprijine Ucraina, desi ancheta a identificat legaturi intre operatiune si Kiev. Potrivit procurorilor, Serhii K., arestat anul trecut in Italia in baza unui mandat international, ar fi colaborat cu alti militari pentru a planifica operatiunea in numele unor entitati neidentificate ale statului ucrainean. Barbatul neaga orice implicare in exploziile care au avariat conductele cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, amplasate pe fundul Marii Baltice. Guvernul ucrainean a negat, de asemenea, orice implicare in sabotaj. Moscova a declarat luni ca asteapta un "verdict just", care sa dezvaluie atat identitatea autorilor, cat si a celor care au ordonat operatiunea. Acuzatiile ar putea constitui crime de razboi Procurorii germani considera ca faptele atribuite lui Serhii K., respectiv atacarea unor obiective civile si provocarea unor explozii care au distrus infrastructura si au afectat serviciile publice, ar putea constitui o crima de razboi. Presupusul obiectiv al operatiunii era intreruperea unei surse importante de venituri externe pentru Rusia, dupa invazia pe scara larga a Ucrainei, declansata in februarie 2022. Serhii K. este singura persoana judecata in acest proces, insa autoritatile croate au arestat un alt barbat, identificat drept Vladimir Z., despre care procurorii cred ca ar fi facut parte din echipa de scafandri. Cum ar fi fost organizat sabotajul Nord Stream Potrivit procurorilor, Serhii K. ar fi calatorit din Polonia in Germania cu aproximativ trei saptamani inaintea atacului, folosind un pasaport ucrainean falsificat. Acesta si ceilalti membri ai grupului ar fi utilizat un velier inchiriat din orasul german Rostock pentru a ajunge intr-o zona apropiata de insula daneza Bornholm. Acolo, ar fi amplasat pe fundul marii explozibili specializati, de uz militar, dotati cu dispozitive de temporizare. Publicatia germana Der Spiegel si televiziunea publica ZDF au relatat anterior ca cinci barbati si o femeie s-ar fi aflat la bordul iahtului inchiriat Andromeda, care a plecat din Rostock pe 6 septembrie si s-a intors pe 23 septembrie 2022. Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au detectat mai multe explozii, produse la intervale de aproximativ 17 ore. Deflagratiile au rupt trei dintre cele patru conducte din otel acoperite cu beton si au eliberat cantitati uriase de metan in atmosfera. Exploziile au pus capat dependentei Germaniei de gazele rusesti Sistemul Nord Stream, construit de compania rusa Gazprom la adancimi cuprinse intre 80 si 110 metri in Marea Baltica, avea o capacitate de transport de pana la 110 miliarde de metri cubi de gaze naturale catre Germania. Anterior, Germania primea aproximativ jumatate din importurile sale de gaze naturale prin Nord Stream 1. Capacitatea de aprovizionare urma sa se dubleze odata cu deschiderea Nord Stream 2, insa Berlinul a anulat autorizarea acestuia chiar inainte de invazia rusa din februarie 2022. Exploziile din septembrie au marcat sfarsitul dependentei indelungate a Germaniei de gazele naturale rusesti, desi Moscova redusese deja livrarile ca reactie la sprijinul Berlinului pentru sanctiunile europene. Procesul ar putea avea consecinte politice in Germania Procesul, care ar urma sa continue pana in februarie 2027, ar putea avea si implicatii politice interne. Partidul de extrema dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), aflat de peste un an in fruntea sondajelor de opinie, a cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina si restabilirea relatiilor energetice cu Moscova. In primele luni dupa explozii, oficialii occidentali au indicat in principal Rusia drept posibil responsabil. Moscova a respins permanent acuzatiile, considerand absurda ideea ca si-ar fi distrus propriile conducte. Rusia respinge si acuzatiile mai recente privind presupuse operatiuni de sabotaj hibrid si atacuri cu drone asupra infrastructurii occidentale.