Eveniment

Pe 10 mai 1866, un print german de 27 de ani - Carol de Hohenzollern-Sigmaringen - intra in Bucuresti dupa o calatorie facuta sub identitate falsa, prin Elvetia si Austria, pana la Turnu Severin si de acolo, cu trasura, prin Horezu, Ramnicu-Valcea, Curtea de Arges, Campulung si Targoviste. Traseul a ramas in memoria colectiva drept "Drumul lui Carol". La sosirea in Capitala, principele a depus juramantul in limba franceza, in Dealul Mitropoliei. Incepea o domnie de 48 de ani, cea mai lunga din istoria Romaniei. Astazi se implinesc 160 de ani de la acel moment. 10 mai are, in calendarul istoric romanesc, o tripla semnificatie: 1866 - sosirea lui Carol si inceputul Casei Regale; 1877 - proclamarea Independentei fata de Imperiul Otoman; 1881 - incoronarea lui Carol I ca prim rege al noului Regat al Romaniei. A fost ziua nationala a tarii din 1866 pana in 1947, suprimata de regimul comunist si reinstituita ca sarbatoare nationala din 2015, dar fara zi libera sau evenimente oficiale dedicate, ci sarbatorita mai mult prin actiunile Casei Regale a Romaniei. 1877: oprirea tributului de 914.000 de lei Cea de-a doua semnificatie a zilei are o dimensiune strict financiara - pe 10 mai 1877, Camerele reunite ale Parlamentului au votat proclamatia de independenta, iar guvernul roman a incetat plata tributului anual catre Inalta Poarta, in valoare de 914.000 de lei. Suma a fost redirectionata catre bugetul armatei, in plin Razboi de Independenta. Era prima decizie bugetara majora a unui stat roman care inceta sa mai fie tributar. Reactia Imperiului Otoman a fost imediata: diplomatii romani de la Constantinopol au fost suspendati, nave romanesti cu cereale au fost sechestrate, iar orasele Braila si Reni au fost bombardate. Independenta a fost recunoscuta international un an mai tarziu, prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878. Romania obtinea Delta Dunarii, Insula Serpilor si Dobrogea - si, odata cu Dobrogea, iesirea la Marea Neagra, premisa a constructiei ulterioare a portului Constanta. Trei judete din sudul Basarabiei - Cahul, Bolgrad si Ismail - reveneau insa Rusiei. 1881: Coroana din otel de tun La 10 mai 1881, in acelasi Deal al Mitropoliei unde isi pusese semnatura ca domnitor cu 15 ani in urma, Carol I era incoronat rege. Coroana era facuta din otelul unui tun otoman capturat la Plevna in Razboiul de la 1877. Sotia lui, Elisabeta, era incoronata regina. Se nasteau oficial Regatul Romaniei si Casa Regala a Romaniei. Cadrul institutional fusese deja construit. Constitutia din 1866 oferea baza juridica pentru investitii si pentru un capitalism incipient. Banca Nationala a Romaniei fusese fondata in 1880, ca a 16-a banca centrala din lume. Leul devenise moneda nationala, ancorata in standardul aurului. Reteaua feroviara se extindea, conectand Bucurestiul de porturile dunarene si de noile teritorii dobrogene. Academia Romana fusese fondata in 1866. Cum a incercat regimul comunist sa mute Ziua Independentei pe 9 mai Dupa abdicarea fortata a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 si instaurarea Republicii Populare Romane, regimul comunist a procedat la demolarea simbolurilor regalitatii. Ziua nationala a fost mutata pe 23 august, marcata prin parade si spectacole grandioase. Iar pentru ca proclamarea Independentei sa nu mai fie asociata cu 10 mai - Ziua Regalitatii - propaganda oficiala a impins data de 9 mai ca moment al Independentei. Argumentul era discursul tinut de ministrul de externe Mihail Kogalniceanu in Parlament pe 9 mai 1877, cand rostea celebrele cuvinte "suntem dezlegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta". Astfel, generatii intregi au invatat la scoala ca Independenta s-ar fi proclamat pe 9 mai, desi votul Camerelor reunite si promulgarea de catre domnitorul Carol au avut loc a doua zi, pe 10 mai. Confuzia persista si astazi in perceptia publica, sustinuta in principal de politicieni. In amintirea bataliilor din Razboiul de Independenta, patru dintre marile artere ale Bucurestiului poarta, pana astazi, numele Calea Victoriei, Calea Grivitei, Calea Plevnei si Calea Rahovei. Mostenirea economica, 160 de ani mai tarziu Carol I a murit pe 27 septembrie 1914, la Castelul Peles, dupa 48 de ani de domnie. A lasat in urma, conform sintezei istoriografice, un set de active concrete: Independenta, Dobrogea, calea ferata, Academia Romana, Constitutia, Banca Nationala si leul. Banca Nationala a Romaniei functioneaza in continuare, fiind una dintre cele mai vechi banci centrale din regiune. Leul este moneda nationala la 146 de ani de la introducerea sa. Reteaua feroviara de baza urmeaza in mare parte trasee proiectate in timpul domniei lui Carol I. Portul Constanta este astazi cel mai mare port al Marii Negre. Romania lui Carol I avea, in 1877, o populatie de aproximativ 5 milioane de oameni, cu inca circa 5 milioane de romani in provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Era un stat mic, prins intre trei mari puteri - Austro-Ungaria, Imperiul Tarist si Imperiul Otoman. La 10 mai 2026, dupa 160 de ani, institutiile economice fondate atunci sunt inca in picioare.