Business international

Apa este uneori o bogatie care pica din cer. Uneori este din abundenta si prea multa. Dar cand nu mai pica din cer si nici nu mai curge prin rauri devine pretioasa pentru ca nu are inlocuitor. Iar apa utilizabila se imputineaza. In viitor s-ar putea duce razboaie pentru aceasta resursa. Cine controleaza cursurile de apa are control si asupra prosperitatii altora. Semintele conflictelor au fost deja sadite.

Pana la venirea acestui viitor sumbru, tarile din Europa de Est trebuie sa invete lectiile pe care ni le preda fortat Dunarea acum. Unele tin de suveranitate, altele de cooperare, altele de respect fata de batranul fluviu sau doar de a deschide ochii si de a pune osul la treaba.

Saptamana trecuta, cotele Dunarii au atins minime istorice peste tot de-a lungul fluviului, aducand tarile din aval in pragul unor crize energetice. Transportul pe apa este grav afectat, atat cel de marfa, cat si cel de pasageri. Ecosistemele sunt si ele amenintate. La fel si mijloacele de trai pentru milioane de persoane a caror existenta depinde de al doilea fluviu ca marime din Europa.

In multe regiuni, pompele care alimenteaza canalele de irigatii nu mai ajung la apa. Crescatoriile de peste trag semnale de alarma. Pescarii cu barci nu mai au unde sa-si intinda plasele. Acolo unde inotul in Dunare este o atractie turistica sau ceva normal pentru comunitatile locale, o activitate incurajata si reglementata de autoritati, apa a devenit prea infestata cu bacterii. Inotul a devenit periculos pentru sanatate. Acum se vede care oras sau comuna isi gestioneaza bine si care nu apele reziduale.

Cea mai mare problema pe care o creeaza Dunarea acum este cea a energiei. Austria are mai multe hidrocentrale pe fluviu, de care se ocupa compania VERBUND. Aceasta a anuntat ca productia de electricitate este cu 30% sub normal si a explicat ca de obicei in aceasta perioada "ar trebui sa utilizam apa rezultata din topirea zapezilor. Dar din cauza incalzirii globale, ninge din ce in ce mai putin".

Austria este o tara muntoasa, renumita pentru ghetarii din Alpi. Mai jos pe Dunare, vineri centrala nucleara de la Paks producea doar la jumatate din capacitate, cu avertismentul ca toate cele patru reactoare vor fi inchise pana luni. In ultimele doua luni, Paks a contribuit cu 40% la productia de energie a Ungariei. Noaptea, cand nu se poate produce energie solara, centrala contribuie cu 65%.

Autoritatile europene au fost alertate. Premierul Peter Magyar a vorbit de inceputul uneia dintre cele mai severe crize de energie din ultimele decenii si a indemnat populatia si consumatorii industriali la cumpatare in ceea ce priveste consumul de electricitate la orele de varf, mai ales seara, si se pare ca aceasta s-a conformat. Unele autoritati locale au luat masuri pentru reducerea consumului de curent electric. Si in cladirea Parlamentului si in toate cladirile institutiilor de stat au fost luate astfel de masuri. Sunt restrictii locale severe si la consumul de apa. Premierul a comunicat prin mesaje video transmise de televiziuni si pe retelele de socializare.

Comunicarea din partea MVM, compania nationala de electricitate care se ocupa de Paks, a fost si ea impecabila, cu explicatii clare privind situatia si ce masuri va lua si cand. Situatia din Ungaria a fost complicata de defectiuni la una din unitatile unei mari termocentrale de langa Budapesta. Unul dintre ministri a avertizat ca seceta tinde sa se permanentizeze si ca in viitor un milion de unguri vor ajunge sa traiasca in zone in curs de desertificare.

In aceste conditii, in presa maghiara se insista pe ideea ca Ungaria sa-si construiasca un baraj pe Dunare. Acesta ar rezolva unele din problemele privind insuficienta apei pentru irigatii si pentru buna functionare a centralei de la Paks. Serbia si Romania au barajele lor pe Dunare. Pe partea sarba, hidrocentrala Portile de Fier 1 produce la o treime din capacitate.

Instalatia contribuie in vremuri normale cu pana la 20% la productia de electricitate din Serbia. Cotele scazute ale fluviului au afectat si activitatea unei termocentrale. Carbunele are o contributie de 60%, insa apa scazuta ingreuneaza livrarile de combustibil cu barja. Pe Dunare sunt trei centrale nucleare.

Dintre toate, cea de la Kozlodui, Bulgaria, a rezistat cel mai mult neafectata de cotele joase ale fluviului. Autoritatile bulgare au anuntat ca au inca de la inceputul lunii iulie un plan de actiune si de masuri de urgenta gandit pentru situatia actuala si ca se coordoneaza cu autoritatile din Serbia pentru a folosi barajul de la Portile de Fier (Derdap in sarba) pentru a ajusta volumul Dunarii astfel incat Kozlodui sa aiba apa suficienta. Cele doua reactoare ale centralei reprezinta aproape 35% din capacitatea de productie de electricitate a Bulgariei.

Cernavoda, centrala nucleara a Romaniei, are si ea doua reactoare. Unul a fost oprit la inceputul saptamanii trecute, cand incepea reducerea productiei si la Paks. Oprirea celui de-al doilea a fost un esec din punctul de vedere al comunicarii, in conditiile in care premierul este in conflict cu compania care se ocupa de centrala. Kozlodui este mai aproape de Portile de Fier si se alimenteaza cu apa direct din cursul principal al Dunarii.

Cernavoda este mult mai in aval, in Dobrogea, si se alimenteaza cu apa necesara cerintelor tehnologice din Canalul Dunare-Marea Neagra, care la randul lui preia apa din Dunarea impartita in doua de Balta Ialomitei.

In teorie, fiind pe cursul inferior al Dunarii, Cernavoda ar trebui sa beneficieze de aportul de apa al Argesului si Oltului. Pe Olt, capacitatea de retentie a apei in lacurile de acumulare este redusa de colmatarea puternica. Argesul este un firicel de apa dupa ce trece de Bucuresti.

Transportul pe Dunare este drastic limitat si in unele locuri blocat, asa cum este cazul unor treceri cu bacul din Romania in Bulgaria. Un vapor de croaziera cu peste 200 de pasageri a esuat pe nisip langa Vidin. Pentru a evita astfel de situatii, tour-operatorii anuleaza rezervarile.

Croazierele internationale pe Dunare sunt un segment important al sectorului transporului naval din Ungaria. Aceasta activitate aduce 600.000 de turisti in Ungaria in fiecare an, ceea ce reprezinta venituri semnificative pentru bugetele locale.

In iulie, rezervarile a scazut cu 18%. In ceea ce priveste transportul de marfa, in urma cu un an pe Dunare puteau circula vase cu 2.000-3.000 de tone de incarcatura. In prezent, cantitatea care poate fi transportata in siguranta este de numai 200-300 de tone. Capacitatea limitata duce la cresterea cererii pentru transport si a preturilor.

Daca in urma cu un an costurile per tona erau de 28 de euro, acum sunt de circa 200 de euro, potrivit presei din Bulgaria. Acolo, din cauza secetei, mai multe comune aflate de-a lungul Dunarii au probleme cu furnizarea apei. Mai multe rezervatii naturale si habitate umede sunt in pericol. In Ungaria, vineri, mai multe sute de mii de oameni ramasesera fara acces la apa din cauza suprasolicitarii sistemelor de aprovizionare.