Opinii

Instrumentele monetare, tematica si evenimentele din acest scurt demers sunt bine cunoscute in literatura de specialitate. Si nu numai. Spatii largi sunt alocate in mass-media nationala si internationala pentru stirile zilnice referitoare la dobanzi, inflatie, relatia cu bancile comerciale, etc. mai ales in actualele conditii globale caracterizate printr-o inalta incertitudine. Concepte care au fost valabile decenii la randul, cum ar fi pretul resurselor energetice, dar mai cu seama al titeiului brut pe pietele internationale, care erau determinate de clasicul raport intre cerere si oferta, nu mai functioneaza pur si simplu. Toate aceste aspecte au fost, sunt si vor continua sa fie dezbatute intens, inclusive de catre autorii acestei opinii. In cele doua volume ale cartii Finante si Chestiuni Monetare Actuale, publicate in 2021 si respectiv in 2023, precum si in volumul mai recent (martie 2026) de Scrieri - Economice, Financiare, Istorice si Amintiri, semnat de aceeasi autori, am acordat spatii largi acestei dezbateri.

Asadar, credem ca o noua abordare se impune, si anume cum sunt privite aceste concepte si evenimente de catre omul obisnuit, care nu are neaparat o pregatire economica de specialitate. In aceasta situatie, cetateanului i se spune, de exemplu, pe toate mijloacele de comunicatie mass-media ca exista un razboi de agresiune al Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, declansat in februarie 2022 si ca acesta are consecinte pentru toti. Consecintele sunt evidente pentru Romania si alte tari europene din prima linie, cum ar fi Polonia, Republica Moldova, Ungaria si pana la urma, toata Europa. Mai mult consecintele globale ale unui asemenea razboi (eufemistic denumit "operatiune speciala" de catre Federatia Rusa), au inceput sa fie evidente (pierderi nejustificate de vieti omenesti, distrugeri materiale enorme, migratie internationala masiva, perturbarii pe pietele alimentare si de materii prime si multe alte asemenea).

In aceasta situatie omul de rand se intreaba pe buna dreptate: ce am eu de-a face cu toate acestea? De ce trebuie sa platesc preturi majorate la benzina si la motorina, la pompa sau pentru alimentarea utilajelor folosite de fermieri si transportatori? M-a intrebat cineva pe mine daca sunt de acord cu declansarea unei asemenea invazii a teritoriului Ucrainei, tara cu granite recunoscute international? Mai mult, in timpul campaniei electorale din SUA din 2024 s-a facut promisiunea ferma ca acest razboi va fi incheiat in 24 de ore. Bineinteles ca aceasta a fost o simpla promisiune electorala fara substanta! Episodul Ucraina, (neincheiat, si fara vreo perspectiva clara de a fi finalizat printr-un tratat de pace) a fost urmat de altele, gen capturarea lui Nicolas Maduro, Presedintele Venezuelei (tara mare producatoare de petrol in America de Sud) si de data mai recenta atacul impotriva Iranului de catre Israel si SUA, dupa ce regiunea Orientului Mijlociu fusese framantata de conflictul istoric din provincia Gaza si din sudul Libanului, ambele provocate de Hamas si Hezbolah. Rezultatul, care era de asteptat de altfel, este sintetic prezentat in Graficul nr. 1 de mai jos. Cresterile de pret ale titeiului dupa pornirea agresiunii impotriva Ucrainei si mai ales din 2026, dupa atacul Iranului si inchiderea Stramtorii Ormuz, prezentate in acest grafic nu mai au practic nevoie de niciun comentariu. Bineinteles ca omul obisnuit nu a primit niciun raspuns clar/de substanta din partea niciunei autoritati nationale sau internationale. In unele state din Occident (vezi cazul Marii Britanii), guvernele fac eforturi de diminuare a efectelor negative ale acestor evolutii asupra costului vietii, dar impactul a fost si este in continuare major, iar resursele bugetelor statelor respective sunt limitate (mai ales in contextual alocarilor crescute pentru cheltuielile de aparare). Guvernele au incercat plafonarea cresterii la produsele petroliere si cele alimentare de baza, dar rezultatele sunt modeste si nu specifice economiei de piata. Ca atare, gradul de nemultumire al populatiei este mai ridicat ca oricand. La randul lor, unele banci comerciale majore (vezi cazul Barclays Bank din UK) au anuntat de curand unele masuri de compensare a costurilor majorate ale benzinei si motorinei, dar numai in anumite limite (maxim 10 lire/persoana/luna). Asemenea gesturi sunt laudabile, dar in realitate sunt simple paliative!

Un alt indicator macro-economic de larga utilizare, atat pentru specialisti, decidenti politici, dezbateri academice etc, cat si pentru omul de rand, este inflatia. Dintre toti indicatorii folositi, inflatia este cel mai cunoscut si mai "hulit" termen deoarece reduce puterea de cumparare. In multe cazuri, inflatia este blamata ca fiind de fapt o taxa ascunsa, folosita cu abilitate de guverne in vremuri de criza. Acest indicator este fundamental in definirea dobanzilor de referinta ale bancilor centrale (impreuna cu alte instrumente monetare de baza), care in final determina dobanzile platite de clientii bancilor comerciale pentru creditele ipotecare, imprumuturi personale, leasing si alte asemenea. Dobanzile acordate de banci la depozitele populatiei sunt de asemenea deosebit de semnificative pentru deponentul obisnuit, care percepe clar erodarea puterii de cumparare a economiilor banesti pe care acesta le detine. Sistemul Federal de Rezerve (Fed) din SUA, Banca Angliei, Banca Centrala Europeana si alte banci centrale justifica mentinerea, cresterea sau reducerea dobanzilor de referinta prin evolutia inflatiei. Banca Nationala a Romaniei, a decis, pe aceasta baza pe data de 7 aprilie 2026, mentinerea ratei dobanzii de referinta la nivelul de 6,50%. "Tintirea inflatiei", in general in jurul valorii de 2% este binevenita, dar in cele mai multe cazuri, rezultate nu confirma acest obiectiv. Actualizarea constanta a acestui nivel este necesara. Cazul Marii Britanii, prezentat in Graficul nr. 2, care, cu o inflatie de 3,3%, a decis de asemenea pe 30 aprilie 2026 mentinerea nivelului actual de 3,75% la dobanda de referinta, este elocvent. Dezordinea internationala actuala si razboaiele actuale fac acest proces al tintirii si mai dificil, daca nu chiar imposibil.

Toate acestea duc in final la cursurile de schimb ale monedelor, considerate de specialisti ca fiind pretul preturilor. Mai mult, toti acesti indicatori mentionati conduc la refugiul partial al economiilor banesti ale populatiei si statelor lumii catre "aur" (si nu in investitii productive sau servicii, cum ar fi normal), dupa ce acesta fusese "izgonit din cetatea eterna" in 1971, ca sa il citam pe Academicianul Costin Kiritescu. Detinerile de aur ale multor state (in special cele ale Chinei) au crescut substantial in aceste vremuri convolute, chiar daca aurul este un activ care nu produce venituri. Cand poate, omul de rand este tentat sa faca acelasi lucru, dar pentru milioanele de pensionari din Romania, de exemplu, care au ca venit pensia minima sau una foarte mica in raport cu costurile necesare pentru un trai decent, acest refugiu nu este o optiune, desi pretul aurului a crescut enorm in 2025 - 2026 (vezi Graficul nr. 3).

In aceste conditii, se poate pune o ultima intrebare: cum poate omul de rand sa se apere de impactul negativ al acestor factori? Raspunsul simplu este ca nu poate! O prima varianta ar fi reducerea consumului, sperand ca zona comerciala va scadea preturile, dar reducerea consumului poate usor conduce la stagflatie. Mai mult, aceasta este o optiune dificila si greu de acceptat de populatie. Un alt instrument pe care omul de rand il are totusi la indemana, (este drept, doar la anumite perioade de timp), este arma votului. Din pacate, experienta recenta ne arata ca si in tari dezvoltate, cum ar fi cazul SUA, electoratul poate fi manipulat/pacalit de clasa politica prin promisiuni electorale goale care sunt uitate a doua zi dupa alegeri. Democratia promovata si aparata decenii de-a randul de tarile dezvoltate este in mare suferinta in multe parti ale lumii. Sa speram ca guvernarile de extrema dreapta de genul celor din Ungaria (pana de curand) si Argentina, sau partidele minoritare populiste din Germania, Romania si din alte tari vor fi consemnate de istorie ca simple anomalii. Lectiile izvorate din evolutiile actuale trebuie bine invatate! Alternativ, costurile vor fi pe masura.