Zf 24

Climatul economic global se deterioreaza intr-un ritm accelerat: insolventele companiilor au crescut cu 12% la inceputul anului 2026, impulsionate de America de Nord (+22%). Pe fondul tensiunilor geopolitice si al presiunilor tot mai mari asupra costurilor, Coface prognozeaza acum o crestere de 6% a insolventelor la nivel mondial pentru 2026, arata o analiza Coface.

Recesiunea economica este acum evidenta in cifre

Mediul de afaceri global s-a deteriorat vizibil in ultimele luni, pe masura ce consecintele economice ale conflictului cu Iranul au inceput sa se reflecte in activitatea economica.

Cresterea cu 12% a insolventelor inregistrata la inceputul anului 2026, inclusiv o crestere de 22% in America de Nord, ilustreaza amploarea socului actual si deteriorarea rapida a situatiei cu care se confrunta intreprinderile.

Aceasta tendinta este alimentata de recentele tensiuni geopolitice, in special in Orientul Mijlociu, ale caror repercusiuni incep sa se manifeste prin cresterea costurilor de aprovizionare, volatilitatea crescuta a preturilor la energie si o incertitudine mai mare care afecteaza deciziile de investitii.

Previziuni revizuite in sens ascendent pentru 2026

In acest context, Coface isi revizuieste semnificativ previziunile privind insolventele pentru 2026. Se preconizeaza acum ca insolventele la nivel global vor creste cu aproximativ 6%, mai mult decat dublul cresterii anticipate la inceputul anului.

Se preconizeaza cresteri semnificative in Statele Unite (+8%) , Franta (+8%) si Japonia (+7%) , in timp ce Germania si Tarile de Jos ar urma sa inregistreze cresteri de aproximativ 5%. Cresteri mai moderate, cuprinse intre 2% si 3%, sunt preconizate in Spania, Italia si Regatul Unit.

Ratele dobanzilor agraveaza o situatie deja fragila

In acest context deja fragil, conditiile de finantare continua sa afecteze puternic companiile. In ciuda inceputului unui ciclu de relaxare, ratele dobanzilor raman la niveluri ridicate dupa mai multi ani de inasprire monetara, ceea ce face ca costul creditului sa ramana ridicat.

Aceasta constrangere este cu atat mai semnificativa cu cat companiile intra in aceasta faza cu niveluri de indatorare la niveluri istorice. In consecinta, chiar si mici modificari ale conditiilor de finantare pot avea un impact disproportionat: o crestere de doar 25 de puncte de baza a ratelor dobanzilor la imprumuturi ar fi suficienta pentru a accelera din nou cazurile de neplata la nivel global si pentru a aduce cresterea acestora mai aproape de nivelurile observate in 2025. Persistenta ratelor ridicate ale dobanzilor actioneaza astfel ca un factor agravant intr-un mediu deja in deteriorare, limitand capacitatea companiilor de a-si refinanta datoria si de a absorbi socuri suplimentare.

Sectoarele ciclice in prima linie

Presiunile raman deosebit de acute in sectoarele cele mai sensibile la ciclurile economice si la conditiile de finantare. Constructiile, industria chimica si cea textila continua sa fie cele mai vulnerabile sectoare, datorita expunerii lor ridicate la costurile de productie si la cerere.

In mai multe economii majore, aceste vulnerabilitati au deja un impact tangibil:

Statele Unite : sectorul industrial si sectorul constructiilor sunt afectate de cresterea costurilor de finantare si de incetinirea cererii. Germania : industria, in special sectoarele chimic si al constructiilor, ramane sub presiune din cauza costurilor ridicate ale energiei si a activitatii inca slabe. Franta : sectorul constructiilor sufera din cauza ratelor ridicate ale dobanzilor, industria ramane slabita de costurile energiei, iar sectorul comertului cu amanuntul sufera din cauza puterii de cumparare limitate. Japonia : sectoarele cele mai indatorate sunt slabite de conditiile de finantare care au devenit din ce in ce mai restrictive.

In aceste sectoare, combinatia dintre costurile ridicate de productie, marjele reduse si accesul mai dificil la finantare reduce semnificativ capacitatea de adaptare a intreprinderilor.

Aceasta vulnerabilitate este si mai pronuntata in cazul IMM-urilor, care sunt adesea mai putin diversificate si mai expuse la fluctuatiile fluxului de numerar. Ca urmare, in mai multe regiuni, aceste sectoare se numara printre principalii factori care contribuie la cresterea insolventelor observata incepand cu 2025, confirmand natura acum structurala a presiunilor existente.

Este putin probabil ca interventia guvernamentala sa atenueze impactul

Nivelul relativ redus al insolventelor intre 2020 si 2023 a fost atribuit in mare parte sprijinului guvernamental extins ca raspuns la pandemia de Covid-19 si la consecintele razboiului din Ucraina. Desi masurile de sprijin sunt reintroduse in unele tari, acestea raman semnificativ mai limitate ca amploare. In marile economii europene - inclusiv Franta, Germania, Italia, Spania si Regatul Unit - sprijinul fiscal in perioada 2022-2023 s-a ridicat la aproximativ 2-4% din PIB. In schimb, masurile actuale sunt mult mai reduse, cel mai amplu program fiind observat in Spania, la aproximativ 0,3% din PIB. Mai mult, interventiile recente au un caracter mai tintit. Desi acest lucru ar trebui sa ajute sectoarele si firmele cele mai vulnerabile, este putin probabil sa ofere amortizorul general observat in timpul crizelor anterioare. Ca urmare, capacitatea politicilor publice de a limita cresterea insolventelor pare mai limitata.