Profesii

A strans 10.000 de ore de munca pentru a dezvolta o mana bionica si nu se teme de ceilalti zece producatori din lume care dezvolta astfel de proteze.

"Suntem primul start-up din Europa care dezvolta un astfel de produs, pe care il vom produce tot in Europa", spune David Alexandru Popescu, 24 de ani, co-fondator si CEO al Origin BCI, start-up-ul din Romania care promite sa democratizeze accesul la proteze de mana, oferind solutii accesibile pentru persoanele care doresc sa-si recapete mobilitatea si libertatea de miscare.

La Budapesta, in finala celei de-a doua editii a programului Marc Impact , Origin BCI a primit premiul special pentru inovatie, iar David Popescu se intoarce acasa cu 15.000 de euro. Dar dincolo de bani, revine la Bucuresti cu multa incredere ca va reusi sa stranga si cei 600.000 de euro de care are nevoie pentru a-si transforma prototipul dintr-un hobby creat si dezvoltat intr-o sufragerie intr-un produs care pana in 2030 va imbunatati viata a cel putin 300 persoane care au suferit amputarea mainii.

S-a nascut in Craiova, dar locuieste de mic in Bucuresti. A mers la un liceu "de cartier" in Titan, iar acum este student la Politehnica, la Inginerie mecanica si mecatronica, iar specializarea sa este in mecanica fina si nanontehnologie.

"Luni am licenta si mai am vreo 40 de pagini de scris", povesteste David Popescu in seara in care a atras atentia investitorilor in proiecte de impact prin produsul sau inovator.

Lucreaza din 2024 la proteza de mana, iar la Budapesta a reusit sa ajunga cu cea mai buna varianta de pana acum. Nu a calculat pana aseara cate ore i-a dedicat mainii bionice, dar zice ca a fost mai mult decat un full-time job. Scoate calculatorul si isi da seama ca s-au strans cam 10.000 de ore de munca. "Pe World of Warcraft (joc video - n. Red) cred totusi ca am dublu inca".

La 24 de ani stie clar unde vrea sa ajunga si de cati bani are nevoie. Are incredere si vorbeste relaxat si de primul esec.

"Nu am pornit cu mana bionica, am zis sa facem intai ceva mai usor. Dar nu exista asa ceva, nu exista business usor". A dezvoltat o aplicatie mobila in 2021 care oferea statistici pentru creatorii de continut si afacerile de pe Facebook, iar monetizarea s-ar fi facut pe baza de subscriptie. "Nu a mers, a fost un esec".

In 24 de luni a construit 7 prototipuri de mana bionica si a cheltuit 11.000 de euro in total. Sufrageria a fost laboratorul de design, testare si productie, iar pentru a trece la urmatorul nivel are nevoie de alte materiale din care sa fabrice proteza, acum este realizata din plastic, si de omologare astfel incat sa poata fi pregatita pentru utilizare la scara larga.

Ideea de a dezvolta o proteza de mana i-a venit cand avea 11 ani. Scrola dupa filmulete legate de astronomie, pasiunea sa, iar printre planete si univers i-a aparut un film despre o mana bionica. Interesul s-a aprins imediat, dar au mai trecut zece ani ca sa il puna in practica.

"Sunt zece companii in lume care construiesc maini bionice", spune el in fata juriului competitiei re:Marc. "Ce ne face speciali? Proteza noastra poate ridica peste 10 kilograme, are un design modular si un nivel mare de precizie".

Mai mult, proteza dezvoltata de Origin BCI va veni pe piata cu un pret mult sub cele actuale, iar angajamentul fondatorului este ca la fiecare 5 proteze vandute, una va merge gratuit catre pacienti din zone cu un acces limitat la astfel de servicii.

La Budapesta, David Alexandru Popescu a fost cel mai tanar participant care a urcat pe scena si a avut la dispozitie doar 3 minute intr-un pitch care a inclus cate 2 companii finaliste din sase tari: Romania, Ungaria, Austria, Cehia, Croatia si Serbia.

"David a fost mereu un rebel, iar cand mi-a povestit prima data de ideea lui cu mana bionica am crezut ca ceva nu este in regula cu el. Mi-a luat putin timp sa ma conving ca vorbea serios si ca noi chiar vom face asta", spune Vlad Alexandru Toropoc, community manager al Origin BCI si absolvent de SNSPA, cu specializarea in marketing. Si el mai are de scris de lucrarea de disertatie, dar pleaca incantat dupa ce a inteles ca proiectul lor a trecut deja de granitele Romaniei, iar inovatia si impactul start-up-ului lor sunt recunoscute.

"Nu ne oprim aici. Nu am creat Origin BCI pentru a dezvolta doar proteza de mana. Urmeaza si alte proiecte", spune el.

Din echipa mai fac parte Smaranda Andronic si Denis-Andrei Tosa.

In noiembrie 2025, start-up-ul Origin BCI a fost acceptat in "promotia" 2025-2026 a programului Marc Impact Network, un accelerator regional care sustine antreprenorii de impact si organizatiile ce dezvolta solutii sustenabile pentru provocarile sociale si de mediu. Marc le ofera organizatiilor participante mentorat personalizat, acces la retele internationale de experti si finantatori, resurse din ecosistemul Erste/BCR si sprijin din partea unor parteneri locali, prin tabere de dezvoltare, workshop-uri tematice, instrumente de scalare.

"Marc ne-a impins sa ne gandim mai mult, sa construim mai bine si ne-a adus alaturi de oameni care cred in puterea inovatiei sociale. Au fost multi cei care ne-au alocat din timpul lor, au impartasit expertiza, au pus mult suflet in acest program", au scris reprezentantii Origin pe site-ul lor in luna mai, atunci cand au castigat sesiunea nationala a programului, alaturi de Rongo Design, dintr-un total de 13 finalisti.

La Budapesta, in finala re:Marc, au fost prezente ambele proiecte.

Rongo Design este o alta inovatie 100% romaneasca, nascuta langa Cluj si care incearca sa duca la nivel industrial un tip de panou de izolatie care foloseste ca materie prima zatul de cafea si ciupercile. Constructiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Rongo Design produce acum intre 800-1.200 mp, o productie medie care ar asigura izolarea a 5-10 apartament. Pentru a trece la productie industriala investitia minima este de 500.000 de euro, iar pentru o hala proprie ajunge la 1 milion de euro.

"In Marc am invatat sa am structura, sa privesc detaliile in profunzime. Dar mentorul, in cazul nostru, ne-a ajutat si cu o parte mai tehnica, sa intelegem care sunt pasii din spatele unei raportari specifice din zona de constructii", a spus Gabriel Barta.

Firma sa are deja afaceri de 55 mii de euro, 4 angajati, iar pana acum a strans in jur de 15 clienti.

"Marc este un program care amplifica businessul antreprenorial, iar antreprenorii care au un impact social ridicat in comunitatile lor sunt vitali pentru o societate rezilienta", arata Ana Maria Cretu, director social impact Investment, Erste Foundation.

In 2025, la finalul primului an al proiectului, cifrele indicau un total de 140 de aplicatii din trei tari din regiune. Anul acesta au fost sase tari (Romania, Ungaria, Austria, Cehia, Croatia si Serbia), 342 de aplicatii in total, dintre care 99 au fost selectate si au intrat in acceleratoare in care fiecare tara, iar 12 au ajuns la final, in fata unui juriu de experti care au evaluat proiectele atat din perspectica financiara, impact, inovatie si posibilitate de scalare. "Marc nu este doar un accelerator, este o relatie de lunga durata", spune Ana Cretu.

Programul Marc este o initiativa regionala a Fundatiei ERSTE, Erste Social Finance si Simpact, implementata in Romania de BCR, BCR Social Finance si Synerb. re:Marc aduce in prim-plan cele mai promitatoare afaceri cu impact social din CEE, iar anul acesta, pe langa Romania, Austria si Ungaria, programul s-a extins si in Croatia, Cehia si Serbia.

"Oamenii se confrunta cu aceleasi provocari in toate tarile din Europa Centrala si de Est. Este inspirational sa vezi atatea povesti despre impact social care incearca sa rezolve din provocari", a spus Radovan Jelasity, CEO, Erste Bank Hungary, prezent la deschiderea evenimentului.