Opinii

Cu putin noroc si cu rezilienta companiilor si a populatiei, s-ar putea sa fi atins in trimestrul intai 2026 nivelul cel mai scazut al activitatii economice, iar trimestrul al doilea sa ne fi adus o crestere a economiei.

Conform BNR, cele mai recente date si analize indica o usoara redresare a activitatii economice in trimestriul doi 2026 fata de trimestrul precedent, asociata cu o crestere a dinamicii anuale, in conditiile unor evolutii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.

Acesta a fost comentariul BNR din comunicatul de miercuri, 8 iulie, de dupa sedinta Consiliului de Administratie. In trimestrul intai, fata de trimestrul intai 2025, economia a scpzut cu 1,2%, o scadere semnificativa.

Din trimestrul al treilea, in care am intrat deja, vom vedea o scadere semnificativa a inflatiei, anunta BNR. In mai am avut o inflatie de 10,9%, in iunie va scadea usor, dar din iulie vom vedea o reducere semnificativa, dupa ce trec efectele liberalizarii preturilor la energie si ia cresterii TVA de anul trecut.

Cresterea salariului minim pe economie de la 1 iulie cu 5%, coroborata cu o scadere a inflatiei, va aduce pentru prima data o ameliorare semnificativa a puterii de cumparare, care a fost afectata in ultimul an de cresterea inflatiei, adica a preturilor, fara o crestere salariala echivalenta. In ultimele luni, veniturile consumatorilor au inregistrat o scadere in termeni reali mai mare de 5%, dar care din iulie se va mai ameliora.

Aceasta imbunatatire a puterii de cumparare se va duce si ea intr-o imbunatatire a consumului, care isi va reduce semnificativ scaderea din ultimele luni.

In iunie, cele mai mari banci au inregistrat o crestere a activitatii de creditare, dupa ce primul trimestru a fost destul de slab ca urmare a pasilor inapoi facuti de populatie, la care s-a adaugat temperarea activitatii la nivelul companiilor.

Dan Niculae, CEO imobiliare.ro Finance, cel mai mare broker de credite pentru persoane fizice, a spus la ZF Live ca piata creditelor ipotecare a inceput sa-si revina din iunie, dupa o prima parte a anului care a fost marcata de incertitudini fiscale si economice.

Daca mediul economic si fiscal va deveni mai stabil, in a doua parte a anului ne asteptam la o evolutie mai buna decat in primul semestru la nivelul creditarii ipotecare, deci si a tranzactiilor imobiliare.

Conform datelor, in primul semestru numarul tranzactiilor cu locuinte a scazut cu 9%.

Atat tranzactiile imobiliare cat si activitatea de creditare reprezinta componente importante din PIB, mult mai importante decat agricultura. Tranzactiile imobiliare, de toate tipurile, au o contributie la formarea PIN-ului de 7,4%, in timp ce intermedierile financiare si de asigurari au o contributie de 4,1%, versus agricultura, care are o contributie de 1,6%, sau contructiile, care are o contributie de 5,3%. In ciuda zgomotului pe care il face, agricultura primara are o pondere extrem de redusa in formarea PIB.

Tranzactiile imobiliare reprezinta o activitate economica extrem de importanta care insa nu prea este luata in considerare cand se discuta despre motoarele de crestere economica.

Din pacate industria, care are o contributie de 15,7% la formarea PIB, continua sa scada si nu avem o politica la nivel de stat pentru a opri aceasta scadere. Pur si simplu nu avem o strategie de reindustrializare intr-un mod coerent care sa readuca industria la peste 20% din PIB, cat a fost acum cinci ani.

In T1/2026, cand economia a avut o scadere de 1,2% fata de T1/2025, comertul si HoReCa au avut o scadere de 0,7%, adica mai mult de jumatate din scaderea economica din T1 a fost adusa de ceea ce se cheama generic "consumul".

Mai mult ca sigur ca in T2/2026 s-a inregistrat o ameliorare in zona de consum, iar in T3, odata cu cresterea salariului minim, s-ar putea sa vedem consumul revenind pe plus.

Daca in T2 si in T3 vom consemna un plus economic fata de perioada similara a anului trecut, s-ar putea ca per total an economia sa ramana intr-o zona pozitiva de"0 si ceva la suta", care ar fi o realizare avand in vedere ajustarea bugetara cu care se confrunta economia si Romania.

Multi ar spune ca economia merge mai bine fara guvern, iar datele economice s-ar putea sa arate, ironic, acest lucru, pentru T2 si T3.

Dar din pacate aceasta incertiudine politica absurda, kafkaniana, reteaza din masurile de revenire economica care trebuie luate.

Economia a rezistat destul de bine asaltului politic din ultimul an, dar care a lasat rani adanci in mintea oamenilor si a companiilor.

Multe companii, in special din zona de consum, care se confrunta direct cu piata, cu consumatorul, au reusit sa faca fata chiar daca au avut scaderi ale vanzarilor de 20-30%. Dar fiecare vrea sa vada ca exista o speranta de revenire.

Luni, astazi, presedintele Nicusor Dan are programata o noua intalnire cu liderii coalitiei pro-occidentale - PSD, PNL, USR, UDMR -, asa cum o denumeste el, in incercarea de a ajunge la un consens privind un nou prim-ministru si un nou guvern.

Eu as propune ca acecasta intalnire sa nu mai aiba loc la Palatul Controceni ci intr-o fabrica, spre exemplu in fabricile de pui ale grupului Carmistin, cel mai mare din Europa Centrala si de Est, sau in fabricile de mancare pentru caini si pisici ale lui Ioan Popa de la Transavia, ca sa vada cum se desfasoara activitatea economica in realitate, si astfel, poate, vor ajunge la un consens.

Romania are nevoie de guvern pana vin agentiile de rating, daca nu "junk" scrie pe noi.