Opinii

Am scris recent ca, pentru Romania, cel mai important risc politic deriva din situatia in care statul mai poate produce decizii predictibile, coerente si sustenabile, si mai putin din "cine guverneaza". Intr-un articol anterior spuneam ca ceea ce conteaza pentru economie si pentru companii nu este atat culoarea politica a guvernului, cat capacitatea statului de a lua si implementa decizii. Deficitele ridicate, presiunea consolidarii fiscale, absorbtia fondurilor europene, reformele asumate prin PNRR si polarizarea tot mai vizibila din societate au adus in prim-plan o intrebare pe care multe boardurile mature incep sa si-o puna explicit: "ce facem cu acest risc de guvernabilitate?".

Pentru institutiile financiare si pentru companiile reglementate, riscul politic nu este un subiect nou, al anului 2026. El exista deja in registrele de risc si in discutiile din comitetele de risc. De multe ori insa este tratat ca un risc extern, dificil de cuantificat. Este clasificat uneori drept "ridicat", este monitorizat si raportat periodic, dupa care analiza poate se opreste. Problema este ca un risc care nu poate fi tradus intr-un impact economic concret este greu de gestionat si aproape imposibil de integrat intr-un proces riguros de decizie.

Vestea buna este ca riscul politic poate fi cuantificat printr-un proces structurat de analiza si mai putin prin anticiparea rezultatelor electorale sau prin interpretarea declaratiilor politice de moment.

Primul pas este identificarea canalului de transmisie. Riscul politic afecteaza compania printr-o variabila economica masurabila. In asigurari poate insemna evolutia primelor subscrise. In banking poate insemna costul finantarii, cererea de credit sau calitatea portofoliului. Pentru investitori poate insemna evolutia randamentelor obligatiunilor suverane. Pentru alte companii poate insemna accesul la fonduri europene, lichiditatea pietei, cursul de schimb sau nivelul investitiilor.

Al doilea pas este transformarea scenariului politic intr-un soc asupra acelei variabile, prin analiza efectul sau economic. Prima scade cu un anumit procent. Costul finantarii creste cu un anumit numar de puncte de baza. Randamentele obligatiunilor urca. Investitiile sunt amanate. Din acel moment, riscul politic poate fi introdus in modelele financiare si in procesele de decizie ale companiei.

Al treilea pas este cel mai important: identificarea pragului critic. La ce nivel al costului finantarii un proiect inceteaza sa mai fie profitabil? La ce nivel al randamentelor obligatiunilor impactul asupra capitalului devine relevant? La ce nivel al scaderii veniturilor strategia actuala nu mai produce rezultatele asteptate? Acest prag transforma o incertitudinea politica intr-un numar concret sau distanta pana la punctul in care o decizie trebuie schimbata.

Abia dupa aceea putem pune intrebarea care conteaza cu adevarat: "cat de probabil este un soc suficient de mare pentru a depasi acest prag si pentru cat timp ar trebui sa se mentina?". Aceasta este diferenta dintre analiza de risc si analiza politica. Maturitatea in gestionarea riscului politic inseamna sa intelegi exact ce variabila iti afecteaza modelul de business, cat de sensibila este compania la modificarea acelei variabile si cat spatiu mai exista pana la pragul critic.

In contextul actual, in Romania, riscul major nu este schimbarea politica in sine, fiindca aceasta este inevitabila intr-o democratie. Riscul este pierderea predictibilitatii si diminuarea capacitatii statului de a implementa decizii consistente pe termen lung. Ceea ce vedem astazi, presiunea fiscala, deficitul bugetar, discutiile privind masuri de ajustare, intarzierile unor reforme si tensiunile politice inevitabile intr-un astfel de context, creste nivelul riscului de guvernabilitate. Rolul unui board serios este sa urmareasca structurat evolutiile din scena politica, sa stie unde se afla pragul critic, cat de departe este compania de el si ce trebuie facut daca incepe sa se apropie.

Ciprian Ladunca are peste 25 de ani de experienta in institutii financiare, guvernanta corporativa si strategie, mai intai ca director executiv al unor institutii financiare globale, iar astazi ca administrator neexecutiv si presedinte de comitet de audit in sectoare reglementate, precum si Managing Partner al LCL Advisory, prin care consiliaza direct fondatori si executivi ai unor companii antreprenoriale din Romania.