Opinii

Formularea din titlu este asociata mai ales cu Ronald Reagan, desi ideea descurajarii prin forta este mult mai veche. Nu multi si-ar fi imaginat, in urma cu 5 - 10 ani, ca in Europa siguranta va redeveni o nevoie de baza, alaturi de adapost si mancare. Iata ca in prezent fix asa este.

Necesitatea unei armate moderne este tot mai evidenta, in contextul unui razboi la granita, insa finantarea modernizarii si inzestrarii este dificila intr-o perioada de consolidare fiscala si de spatiu bugetar limitat. Desigur, descurajarea razboiului este costisitoare, insa razboiul este incomparabil mai scump.

In primul semestru din 2025, Comisia Europeana a propus mai multe initiative pentru accelerarea investitiilor si cresterea nivelului de pregatire in domeniul apararii. Un element central este programul SAFE, un instrument de 150 de miliarde EUR prin care statele membre pot accesa imprumuturi pe termen lung cu termeni favorabili pentru investitii urgente in capabilitati militare si in baza industriala europeana de aparare.

Romaniei ii revin aproximativ 16,68 miliarde EUR, a doua cea mai mare alocare dupa Polonia . Suma reprezinta circa 4,4% din PIB-ul nominal al Romaniei din 2025. Nu este intamplator ca statele din Europa Centrala si de Est beneficiaza de alocari importante, proximitatea fata de razboiul din Ucraina schimband atat perceptia asupra riscului, cat si urgenta investitiilor.

SAFE vine ca o manusa pentru Romania si din perspectiva finantarii. Nu vorbim despre bani nerambursabili, iar cheltuielile nu dispar din buget. Avantajul este insa ca finantarea este disponibila in conditii mult mai favorabile decat cele pe care Romania le-ar putea obtine singura pe piete: maturitate de pana la 45 de ani, 10 ani perioada de gratie si, potrivit conditiilor prezentate de MApN, o dobanda de maximum 3%. Fondurile sunt disponibile pentru perioada 2026-2030, iar rambursarea va incepe dupa o perioada de gratie de 10 ani. Obiectivul este modernizarea, extinderea si integrarea industriei romanesti de aparare in lanturile europene de furnizare si productie.

S-a ridicat si problema "offset-ului", mecanismul prin care statele incearca sa lege achizitiile de aparare de beneficii economice interne, precum transfer de tehnologie sau productie locala. Privind din perspectiva offset-ului, castigul Romaniei va depinde de masura in care contractele se transforma in fabrici, productie, componente, cercetare si locuri de munca bine platite in tara.

Cand cineva iti este ostil, nu il poti intampina cu flori. Iar daca florile sunt tot ce ai pentru propria aparare, slabiciunea ta devine o invitatie. Tocmai de aceea, este mai bine sa investesti in descurajarea agresorului.

Ideal ar fi sa traim intr-o lume in care iti poti lasa masina descuiata oriunde, dar nu traim in acea lume. Daca o incui, nu inseamna ca te astepti sa iti incerce usa, ci ca esti prudent si nu iti doresti surprize neplacute. La fel, daca investesti in aparare nu inseamna ca iti doresti razboi, ci ca vrei sa-l descurajezi.

Armele sunt scumpe, insa libertatea nu are pret.

Care este destinatia banilor din SAFE?

Miliardele din SAFE nu inseamna doar arme, ci si infrastructura critica, mobilitate si capacitatea Romaniei de a functiona in caz de razboi.

Asa cum se poate observa din infografic, un euro din patru va finanta autostrazi, nu armament . Mai exact, componenta de infrastructura duala (4,2 miliarde EUR) acopera finalizarea tronsoanelor Pascani-Siret si Pascani-Ungheni. Drumurile vor fi folosite zilnic de populatie si de companii, dar pot servi, la nevoie, si mobilitatii militare.

Este probabil investitia SAFE cu cel mai vizibil beneficiu civil: conecteaza mai bine Moldova atat de restul tarii, cat si de granita cu Republica Moldova, reduce timpul si costurile de transport si poate face regiunea mai atractiva pentru investitii.

Aproape 60% din alocare (9,5 miliarde EUR) revine achizitiilor MApN, in timp ce alte 2,8 miliarde sunt directionate catre MAI. In interiorul bugetului dedicat MApN, cea mai mare suma revine componentei terestre: 4,4 miliarde EUR. Urmeaza componenta aeriana, cu 2,9 miliarde, munitia si alte cheltuieli, cu 1,2 miliarde, si componenta maritima, cu aproximativ 1 miliard. In spatele acestor cifre se afla transportoare blindate, masini de lupta ale infanteriei, elicoptere, sisteme de rachete si nave de patrulare.

SAFE nu va veni insa ca un cec de 16,68 miliarde EUR incasat intr-o singura zi. Din estimarile colegilor mei din BNR, cheltuielile ar putea creste gradual de la aprox. 1,5 miliarde EUR in 2026 la 5,3 miliarde EUR in 2030. In cazul autostrazilor, circa 75% din alocare s-ar concentra in 2029 si 2030. Acest profil explica si de ce efectul macroeconomic ar putea fi relativ modest la inceput, dar mult mai vizibil spre finalul deceniului.

Pe baza multiplicatorilor si a ipotezelor de lucru utilizate, impactul SAFE asupra cresterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale in 2027 si la aproximativ un punct procentual in 2030. Cumulat, impactul estimat pentru perioada 2026-2030 este cuprins intre 0,7 si 2,6 puncte procentuale. Diferenta aparent mare dintre cele doua valori depinde, in esenta, de cat vom reusi sa producem in tara si cat vom importa sub forma de echipamente, componente si tehnologii.

Exista deja exemple promitatoare de echipamente produse local pentru inzestrarea fortelor armate. Exista insa si scenariul in care componentele complexe sunt produse in strainatate, iar in Romania ramane doar asamblarea finala.

Ar fi totusi gresit sa judecam programul SAFE exclusiv prin efectul asupra PIB, nu acesta este scopul lui principal. Asa cum o polita de asigurare nu este cumparata pentru randamentul pe care il produce, ci pentru riscul pe care il acopera, la fel si principalul castig al apararii este descurajarea unui potential conflict. Dar avem sansa, prin SAFE, sa construim o economie mai bine conectata si o industrie mai puternica.

Economistii vorbesc adesea despre "dividendul pacii". Dupa incheierea Razboiului Rece, omenirea a incasat acest dividend sub forma unui PIB mai mare si a unor cheltuieli militare mai mici. Pana in 2022. In prezent dividendul pacii s-a diminuat semnificativ. Trebuie sa acceptam noua realitate si sa ne adaptam.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administratie al BNR.

Opinia prezenta ii apartine autorului si nu reprezinta pozitia Bancii Nationale a Romaniei.