Opinii

Romania plateste un pret foarte mare pentru a se stabiliza din punct de veder financiar si economic dupa criza politica aparuta acum un an in alegeri si mai ales dupa derapajul bugetar din 2024, dar si din anii anteriori.

Economia este impactata de cresterea inflatiei ca urmare a cresterii taxelor, de cresterea dobanzilor la lei si din cauza inflatiei, dar si din cauza necesarului de finantare a statului, de cresterea cursului valutar leu/euro, de scaderea puterii de cumparare care a dus la scaderea consumului, de scaderea investitiilor private, de scaderea economica, de reducerea angajarilor si a cresterilor salariale, de cresterea datoriei publice si a datoriei externe.

Dupa aproape noua luni de tensiuni financiare, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spune ca acum s-a ajuns la un echilibru, iar investitorii finanteaza din nou Romania, dar totul se poate pierde daca programul de ajustare bugetara se intrerupe.

Economia se lupta sa isi revina dupa doi ani de scadere, iar rezultatul din trimestrul trei - plus 1,6% fata de T3/2024, plus 0,8% la noua luni fata de 0,3% la sase luni - aduce o oarecare speranta. Dar este nevoie de mai multe semne si date pentru confirmarea trendului.

Romania are nevoie de o crestere economica de peste 3% pe an, nu de 0% sau 1%.

Problema este ca economia nu poate sa-si revina mai repede atata timp cat inflatia este mare, aproape de 10%, ceea ce mentine dobanzile la lei mari. De-abia de la jumatatea anului viitor am putea vedea reducerea inflatiei, asta daca nu ne vom trezi cu evenimente neprevazute pe drum.

Banca Nationala nu va reduce dobanzile pana la mijlocul anului viitor, adica pana nu va vedea scaderea inflatiei sub dobanda de referinta de 6,5%, si mai ales pana nu se va vedea o reducere semnificativa a deficitului bugetar, asa cum se promite, de peste 2% din PIB, care sa necesite si o scadere semnificativa a necesarului de finantare a guvernului, adica 50 de miliarde de lei, echivalentul a 10 miliarde de euro, ceea ce nu este o suma mica.

Guvernul este cel mai mare "cumparator" de bani din piata si dobanzile pe care le ofera, de pestet 7% la lei pe an, influenteaza nivelul celorlalte dobanzi din piata.

Vineri, premierul Bolojan a prezentat mai multe date privind situatia bugetara din trimestrul trei, cand ar trebui sa inceapa sa se vada "rezultatul cresterii TVA si a altor taxe".

Problema este ca aceasta executie bugetara, prezentata ca o reforma bugetara, vine din cresterea taxelor pentru ca pe partea de cheltuieli, in afara de inghetarea salariilor si a pensiilor, nu prea se vede altceva semnificativ. Nu exista nicio reforma a administratiei locale, nu se taie nicio agentie, nu se taie niciun bugetar, nu se taie salariile (daca se reduce vreun salariu, PSD ameninta ca pleaca de la guvernare).

Lupta politica pentru reducerea cheltuielilor bugetare pare sa fie deja pierduta inainte de a incepe.

Desi este la guvernare, PSD are o retorica de partid de opozitie, PNL este mai mult un partid care se bazeaza pe sprijinul bugetar decat pe o sustinere liberala din economie, iar USR si UDMR au propria retorica.

Disputa vazuta si nevazua dintre PSD si premierul Bolojan pe tema masurilor bugetare de restructurare, nici nu mai stim cec pachet de masuri s-a aprobat si ce nu, mentine tensiunea si instabilitatea politica.

Pietele financiare, cele care imprumuta Romania, se uita in fiecare zi la disputele verbale dintre premier si PSD si mentin Romania in zona rosie.

Dupa ce finantele Romaniei s-au mai stabilizat, dar la un nivel extrem de costisitor - prin dobanzile mari pe care le plateste guvernul ca sa se imprumute, prin cresterea cursului -, PSD, care alaturi de PNL a creat dezastrul bugetar, a revenit in prim-plan, ca si cum nu ar fi fost ei responsabili de ceea ce au lasat in urma.

De cealalta parte, problema premierului Bolojan este ca s-a pozitionat ca un personaj care a crescut taxele si care acum vrea sa taie salariile si numarul de oameni din sectorul bugetar, iar in acest mod tema relansarii economice este pierduta, nici nu exista in discutie.

Tot sectorul privat, toate companiile, toti investitorii, toate multinationalele asteapta un mesaj pozitiv, asteapta masuri de relansare economica, asteapta schimbarea retoricii si a sentimentului din piata pentru a relansa investitiile.

Fara a pune pe masa un plan de relansare economica, fara a aduce in discutie masuri de crestere a investitiilor si nu de crestere a taxelor, va fi greu ca lucrurile sa se miste din nou.

In 2005, Basescu si Tariceanu au taiat taxexle si au introdus cota unica de 16%, in 2016 Dragnea a venit la putere cu un program economic de relansare, dar acum acest lucru lipseste din discutii.

Iar in acest timp economia se invarte in jurul unei cresteri economimce de 0%, desi piata este plina de bani, desi companiile, bancile, investitorii, chiar si persoanele fizice, au resurse financiare importante, pentru a face ceva cu ele, pentru a le investi.

Finantatorii Romaniei, care si-au aratat toata bunavointa si dorinta de a finanta in continuare economia si guvernul, cer liderilor de la Bucuresti un singur lucru - stabilitate politica. Daca ea nu va exista, se va sterge peste noapte un deceniu de crestere economica.

Daca intram in 2026 tot cu planuri de restructurare dar fara planuri de relansare economica, fara schimbarea retoricii, a sentimentului si a increderii, ne vom trezi ca vom avea inca un an cu crestere economica zero, dar cu un sentiment tot mai prost la adresa guvernului, la adresa coalitiei, la adresa partidelor, la adresa liderilor politici actuali, iar totul se va aduna in optiunile electorale, iar Romania nu se va afla fata in fata doar cu un glont, ci in fata unui pluton de executie.