Business international

Cu inflatia la cel mai scazut nivel din ultimii zece ani, banca centrala a Ungariei a efectuat saptamana aceasta cea de-a treia runda de reduceri de dobanzi la rand. Dobanzile mai mici tind sa incurajeze consumul si sa stimuleze cresterea economica. Pentru luna viitoare, guvernatorul bancii centrale maghiare Mihaly Varga a evitat sa le promita maghiarilor noi reduceri de dobanzi insa a spus ca se asteapta ca inflatia sa ramana sub 3% nu doar anul acesta, ci si in 2027. In iulie, indicatorul a fost de 1,2%, printre cele mai mici cote din UE. In ianuarie 2023, inflatia trecea de 25%, recordul pentru UE.

Ungaria a ajuns aici in mare parte multumita unor promisiuni facute de noul guvern si unor masuri, unele "neortodoxe", antiinflatie, cum ar fi plafonarea preturilor in supermarketuri, luate de vechiul guvern.

Noul executiv, cel condus de Peter Magyar, cauta sa redeschida accesul Ungariei la fondurile europene, blocat de Comisia Europeana din cauza derivei antieuropene a guvernelor lui Viktor Orban, si s-a angajat sa aduca tara cat mai aproape de adoptarea euro. Partea cu renuntarea la forint si trecerea la euro inseamna disciplina fiscala. Insa Ungaria are un deficit bugetar supradimensionat, umflat, in mare masura de cadourile electorale oferite de guvernele Orban si de cheltuielile facute pe datorie in lipsa fondurilor europene.

Un rol important in stabilizarea economiei maghiare de cand Magyar a preluat conducerea guvernului il are intarirea forintului. Promisiunile facute de noul executiv au impulsionat moneda, altfel predispusa la depreciere. Forintul puternic a facut mai ieftine importurile, contribuind astfel la incetinirea inflatiei. Faptul ca saptamana aceasta guvernatorul bancii centrale voit nu a incurajat asteptarile pentru noi reduceri de dobanzi a dat un nou impuls forintului.

Deficitul bugetar din anul acesta este estimat sa ajunga la 7,5% din PIB, un nivel ridicat si dificil de sustinut dupa orice criteriu. Acest lucru risca sa erodeze increderea in angajamentele lui Magyar. De aceea, noul premier a fost nevoit sa dea asigurari ca Ungaria nu isi abandoneaza planul de a indeplini criteriile de aderare la zona euro pana in 2030. Noua echipa de guvernare atribuie decalajul fiscal mare situatiei economice mostenite, secetei si crizei energetice provocate de secarea Dunarii.

"Ne-am stabilit obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pana la sfarsitul mandatului actualului guvern, fiind pe deplin constienti de ceea ce am mostenit", a declarat Andras Karman, ministrul de finante, citat de Bloomberg. Bugetul anterior a fost construit pe un deficit de 3,7% din PIB, dar un audit efectuat dupa schimbarea guvernului a aratat ca, fara masuri suplimentare, decalajul s-ar fi putut duce la 8,3% din PIB. Guvernul citeaza, printre alti factori, costurile crizei energetice si ale secetei, care au afectat si productia agricola a tarii.

Anuntand obiectivul guvernului sau in iunie, prim-ministrul Magyar a subliniat ca sprijinul popular pentru intrarea Ungariei in zona euro este exceptional de mare, in jur de 70-75% din populatie. El a adaugat ca planul guvernului sau este ca Ungaria sa indeplineasca conditiile de aderare la zona euro, criteriile de la Maastricht, in jurul anului 2030. Insa acest lucru nu inseamna adoptarea automata a monedei comune pana la acea data.

"Aceasta nu este o sarcina usoara, deoarece in prezent Ungaria nu indeplineste niciunul dintre aceste criterii, iar cand am aderat la Uniunea Europeana, acum douazeci si doi de ani, eram in multe privinte mai aproape de intrarea in zona euro decat suntem acum" - a remarcat la inceputul verii Magyar.

Economistii de la Citigroup, citati de Bloomberg, au pus la indoiala credibilitatea planului cabinetului maghiar. Acestia considerau ca un interval de timp mai realist pentru indeplinirea criteriilor necesare pentru adoptarea monedei euro ar fi mijlocul anilor 2030. Daca "magia" lui Magyar va dura pana atunci, ramane de vazut. Deocamdata, ea functioneaza. Economia maghiara a repornit dupa cel putin trei ani de stagnare si recesiune.

Industria s-a dezghetat. Inflatia este la cote de invidiat oriunde in UE. Dobanzile au scazut. Important, Ungaria nu mai este in criza de energie, in ultimele zile fiind repuse in functiune toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks, a carei productie de electricitate a fost limitata sever de scaderea cotelor Dunarii. Intre timp, economia Romaniei mai mult zace, tinuta in loc de cea mai puternica inflatie din UE, de cele mai mari dobanzi din UE, de cresteri de taxe pentru diminuarea deficitului bugetar si de criza energetica. Centrala nucleara de la Cernavoda are in continuare cele doua reactoare oprite. Premierul Magyar a laudat eforturile facute de Ungaria pentru repornirea reactoarelor de la Paks mai ales pentru ca electricitatea produsa acolo reduce nevoia de importuri scumpe de energie. Electricitatea scumpa este o povara pentru industrie si mareste deficitele.