Profesii

￢ Numai 8,2% dintre profesorii care au raspuns la Barometrul educatiei stiintifice practice 2026 organizeaza saptamanal activitati stiintifice practice cu elevii, iar aproape sapte din zece ajung la astfel de lectii mai rar de o data pe luna, ceea ce transforma experimentul intr-o experienta ocazionala in scoala romaneasca.

Datele fac parte din Barometrul educatiei stiintifice practice 2026, cercetare realizata de Asociatia STEMplicity impreuna cu Wow Lab - The WHY-ology Institute si prezentata joi, 24 septembrie 2026, printr-un comunicat de presa. Studiul a fost derulat in perioada 19 august - 20 septembrie 2026 si a strans 621 de raspunsuri valide, dintre care 474 de la cadre didactice si 147 de la parinti.

Rezultatele vin pe fondul unei performante slabe a elevilor romani la testarile internationale. Potrivit datelor OECD din PISA 2025, citate in comunicat, 46% dintre elevii romani de 15 ani nu ating nivelul minim de competenta in stiinte, adica nu pot folosi cunostinte stiintifice de baza pentru a explica fenomene familiare sau pentru a interpreta informatii si dovezi simple. La polul opus, doar 2% dintre elevii romani ajung la nivelurile superioare de performanta, fata de o medie de 7% in tarile OECD.

"Nu putem construi competente stiintifice numai prin transmiterea de informatii. Copiii trebuie sa aiba ocazia sa experimenteze, sa observe, sa testeze ipoteze, sa foloseasca dovezi si sa argumenteze pe baza unor fapte. Acestea nu sunt abilitati necesare doar viitorilor cercetatori, ci competente de viata de care fiecare copil are nevoie pentru a intelege lumea si pentru a lua decizii informate", a declarat Anca Tanasescu, presedintele Asociatiei STEMplicity.

Distributia raspunsurilor arata o expunere rara si neregulata a elevilor la activitati practice: 6,8% dintre profesori nu organizeaza deloc astfel de activitati, 31,4% le fac o data sau de doua ori pe an scolar, 30,4% de cateva ori pe semestru, 23,2% de una pana la trei ori pe luna, iar 8,2% saptamanal. In total, 68,6% dintre respondenti raman sub pragul unei activitati practice pe luna.

Perceptia asupra acestui volum este critica in randul ambelor categorii de respondenti: 81,7% dintre profesori si 85,7% dintre parinti considera ca numarul activitatilor stiintifice practice este insuficient.

Profesorii care lucreaza cu elevii in laborator sau la clasa spun ca vad efecte dincolo de notiunile de fizica, chimie sau biologie. In timpul activitatilor practice, 92% dintre respondenti observa ca elevii pun intrebari, 89,2% ca acestia colaboreaza cu colegii, 83,3% ca folosesc dovezi pentru a explica un rezultat, 82,3% ca apar cautari de solutii atunci cand intampina o problema, 81% ca elevii persevereaza si incearca din nou, iar 74,1% ca propun idei proprii. Respondentii au putut alege mai multe variante de raspuns.

Interesul elevilor pentru acest tip de lectii este, in schimb, ridicat. Profesorii apreciaza ca 94,9% dintre elevi manifesta un interes ridicat sau foarte ridicat atunci cand participa la experimente. Aproape toti respondentii spun ca astfel de activitati fac stiintele mai usor de inteles (99,4%), cresc curiozitatea elevilor (99,3%), ii ajuta sa lege teoria de situatii reale (98,7%) si le dezvolta gandirea critica (98,1%).

Intrebati de ce ar avea nevoie pentru a organiza mai des astfel de lectii, profesorii au indicat in primul rand kituri si materiale pentru experimente - 82,1% dintre raspunsuri. Urmeaza un buget dedicat activitatilor practice (54,4%), accesul la specialisti si facilitatori (47,7%), formarea cadrelor didactice (43,5%), planuri si resurse didactice gata de utilizat (40,9%), laboratoare si spatii adecvate (40,7%) si parteneriate cu organizatii, universitati si companii (39,9%).

Autorii cercetarii sustin ca aceste cifre indica directii concrete de implicare pentru companii si organizatii, de la dotarea scolilor cu materiale si finantarea programelor de experimente, pana la sustinerea formarii profesorilor si construirea unor parteneriate locale. Barometrul a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Noi Orizonturi, GEYC - Group of the European Youth for Change, Teach4U, Eematico, Fundatiei Noua ne pasa, ADIP, Romanian Science Festival, Let's Do It, Romania!, Asociatiei Narada si PozitivEsti.

Cercetarea are insa limite metodologice asumate de autori: este un studiu exploratoriu bazat pe un chestionar online cu participare voluntara, esantionul nu a fost construit prin selectie probabilistica si nu au fost aplicate tehnici de control statistic. Rezultatele descriu experientele respondentilor si nu sunt reprezentative pentru intreaga populatie de profesori si parinti din Romania.