Banci si asigurari

Pentru noi, cursul de schimb a reprezentat ani la rand o ancora antiinflationista. A existat o corectie, iar daca ne uitam la deficitul comercial, aceasta era asteptata cel putin de catre exportatori si transportatori, a spus Ionut Lianu, CFA, Ofiter Sef Management Active si Pasive, CEC Bank, in cadrul ZF Bankers Summit 2026, ziua 2.

"Pentru noi, cursul de schimb a reprezentat ani la rand o ancora antiinflationista. A existat o corectie, iar daca ne uitam la deficitul comercial, aceasta era asteptata cel putin de catre exportatori si transportatori. Totusi, cursul a ramas in permanenta un factor important de stabilitate pentru inflatie, in special in perioadele in care presiunile inflationiste puteau accelera. Acum vedem o incetinire semnificativa a activitatii economice, iar miscarea cursului din ultimele saptamani si luni nu are acelasi potential de a se transforma in inflatie. Din acest punct de vedere, este probabil mai bine ca aceasta ajustare s-a produs acum si nu in urma cu doi ani, de exemplu", a spus Ionut Lianu.

Ce a mai spus Ionut Lianu, CFA, Ofiter Sef Management Active si Pasive, CEC Bank:

In primul rand, trebuie spus ca Romania are o traditie in ceea ce priveste instabilitatea politica. Aceasta decuplare de pe piata titlurilor de stat este oarecum in linie cu episoadele din trecut. Atat timp cat nu vorbim despre o instabilitate majora, precum un scenariu de alegeri anticipate, lucrurile par relativ stabile, iar investitorii se uita la piata dintr-o perspectiva mai degraba oportunista.

Am vazut, de exemplu, cazul Ungariei. Recent au avut loc alegeri, iar acolo lucrurile par sa se indrepte intr-o directie buna, inclusiv prin deblocarea fondurilor europene. Noi si ei eram in regiune printre tarile cu cele mai ridicate costuri de finantare, insa acum am ramas doar noi in aceasta situatie. Vedem in continuare interes din partea investitorilor straini, nu la acelasi nivel ca inainte, dar el exista. A fost o perioada de aproximativ doua saptamani de incertitudine dupa caderea guvernului si am vazut licitatii respinse de catre Ministerul Finantelor, insa ulterior lucrurile au revenit la normal si observam fluxuri atat interne, cat si externe.

Nivelurile dobanzilor si randamentele titlurilor de stat au reflectat mai degraba o lipsa de lichiditate decat o repozitionare a investitorilor. Totusi, observam ca, pe langa analiza relativa pe care investitorii o fac atunci cand se uita la Romania, exista si o preocupare legata de inflatie, deoarece aceasta este principalul factor atunci cand vorbim despre dobanzi si chiar despre cursul de schimb.

Desi inflatia se afla la un nivel ridicat, sansele ca aceasta sa se propage in economie sunt relativ reduse. Trebuie sa analizam situatia in corelatie cu ritmul de crestere economica. Inflatia este mare in prezent, insa, de la aceste niveluri, probabilitatea unei accelerari suplimentare este destul de redusa. Comparativ cu perioada din 2022, atunci existau mult mai multe riscuri ca inflatia sa se autoalimenteze odata ce incepea sa creasca.

Investitorii sunt in continuare relativ in expectativa. Ministerul Finantelor a reusit sa se finanteze foarte bine in ultimele saptamani, iar pietele traverseaza o perioada de calm relativ. Lichiditatea interbancara ramane foarte buna, iar din ceea ce observam, BNR nu are o politica monetara restrictiva. Acest lucru contribuie la ancorarea randamentelor si a dobanzilor in zona in care se aflau si in urma cu cateva luni.

Noi credem in continuare ca, desi va exista volatilitate, deprecierea leului se va situa, asa cum s-a intamplat si in trecut, in interiorul diferentialului de dobanda, respectiv in jurul a 3-4% anual. Cei care au ales sa economiseasca sau sa investeasca in titluri de stat au avut de castigat in ultimii 5-10 ani. Cu exceptia unui scenariu dificil de anticipat, nu vedem motive pentru iesirea din acest model care a functionat in ultimii ani.

In ceea ce priveste cursul de schimb, ne asteptam la un calm relativ pana la sfarsitul anului, in jurul nivelurilor actuale. Din perspectiva dobanzilor de politica monetara, nu vedem potential de reducere pe termen scurt, insa randamentele titlurilor de stat ar putea scadea in functie de evolutia inflatiei si a deficitului fiscal.

Vedem in zona euro o tendinta de crestere a randamentelor, iar pe termen mediu si lung exista mai multi factori care pot pune presiune in sus asupra dobanzilor. Prin urmare, ceea ce se va intampla in Romania va reflecta intr-o anumita masura si evolutiile din pietele internationale. Daca in trecut potentialul de reducere a dobanzilor era mai mare, acum acest spatiu s-a diminuat considerabil.

Noi am sustinut inca de la inceput ca este vorba despre o neintelegere. Bancile coteaza continuu dobanzi in fiecare zi. Am demonstrat cu cifre ca nivelurile cotate in intervalul de fixing sunt foarte apropiate de cele cotate in afara acestuia. ROBOR-ul reprezinta o fotografie a pietei la un anumit moment, intr-un cadru strict reglementat.

Acestea erau dobanzile din piata la momentul respectiv, iar acest lucru poate fi verificat cu usurinta si prin intermediul altor piete pe care se tranzactioneaza instrumente purtatoare de dobanda. Atat Ministerul Finantelor, cat si investitorii au platit dobanzi de peste 8%, iar aceste informatii sunt publice. Acesta era nivelul pietei in acel moment, iar noi consideram ca am actionat in totalitate in interiorul cadrului de reglementare.

Este o piata puternic reglementata, iar noi continuam sa speram ca este vorba doar despre o neintelegere a modului in care functioneaza aceste mecanisme.