Opinii

Va mai aduceti aminte: "Imi bag... in el de deficit?" Nu stim daca a spus chiar asa. Asa spune fostul ministru de finante, Marce Bolos, ca ar fi spus fostul sau sef, premierul Marcel Ciolacu, in mandatul caruia deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, motiv pentru care platim scump, cu totii, de doi ani, si nu ne vom opri din platit pana in 2031.

De ani buni, spatiul public este, periodic, acaparat de discutii legate de o noua lege a salarizarii in sistemul bugetar. Si, cum spune actualul premier demis, Ilie Bolojan, cand vine vorba de majorari de salarii, toata lumea se inghesuie sa faca propuneri. Iar, cand vine vorba de taieri de venituri, toata lumea se da la o parte pentru ca nimeni nu vrea sa fie asociat unui astfel de demers.

Dupa ani de amanari, acum aceasta lege arde. Pentru ca Romania s-a angajat, in fata UE, sa o adopte pana la finalul PNRR, adica la 31 august 2026. Daca o adopta, Romania primeste 770 mil. euro. Daca nu, nu-i primeste.

Taras-grapis, o lege a fost incropita si marea suparare este ca pare sa-i avantajeze pe "patricieni" - primari, consillieri - mai putin "plebea". Ca sa-i multumeasca pe toti, sub promisiunea corectarii unor nedreptati, legea majoreaza anvelopa salariala cu 12 mld. lei (0,6% din PIB), o cheltuiala recurenta, nu ocazionala. Comisia Europeana nu este convinsa ca Bucurestiul are acesti bani si respinge legea. Pentru ca asa sunt regulile de deficit excesiv, valabile nu doar pentru Romania, ci pentru toate tarile Uniunii care depasesc pragul de 3% din PIB al deficitului: prezinti Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului. Iar "gardianul tratatelor" spune acum: din ce bani majorati anvelopa salariala in sistemul bugetar, daca nu din imprumuturi care se adauga la deficit si apoi la datoria publica? Pentru ca intelegerea noastra este sa reduceti deficitul, nu sa adaugati la el, cum faceti in noua lege a salarizarii. Iar sindicatele, sprijinite politic, vor majorari pentru ca simt ca acesta este ultimul tren in care se mai pot urca pana cine stie cand - cinci, zece ani. Iar guvernul este intre ciocan si nicovala, intre angajati si Comisie, cu sabia timpului deasupra capului.

Si, inca ceva interesant: dupa ce a dus deficitul bugetar la un nivel ametitor, acelasi guvern Ciolacu a convenit cu Comisia un plan de ajustare structurala. Si l-a semnat pentru ca-l durea la basca. Premierul Ciolacu era la final de mandat, nu el trebuia sa puna in practica masurile de ajustare fiscala care i-au semnat condamnarea politica succesorului sau, Ilie Bolojan. Plan care limiteaza anvelopa salariala in sistemul bugetar, in 2026, 2027si 2028, la 8,7% din PIB. Iar Comisia spune acum: Voi ati semnat! Face ce vreti cu salariile, dar nu depasiti anvelopa salariala asupra careia am convenit. Iar noua lege a salarizarii depaseste anvelopa, asa ca, "la loc comanda".

Si, intrucat un rau nu vine niciodata singur, a aparut la orizont problema datoriei publice pe care nimeni nu o lua in seama pana acum. In urma cu zece ani, toata lumea lauda datoria publica mica, ca pondere in PIB, a tarii. In 2020 era de 47% din PIB, inca linistitoare, desi crestea ingrijorator de repede. Acum este de 61,4% din PIB, peste pragul-limita de 60% din PIB al Tratatului de la Maastricht. Si, automat, intra in functiune alti avertizori. Potrivit legii 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare, cand datoria publica depaseste 60% din PIB, guvernul este obligat sa adopte un plan de ajustare care sa forteze revenirea datoriei la sub 60% din PIB. Art. 13 din legea 69:

"Programul (guvernului de ajustare a cheltuielilor - n. red.) cuprinde, fara a se limita la acestea, si masuri care determina inghetarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. (...) Guvernul initiaza masuri care sa determine inghetarea cheltuielilor totale privind asistenta sociala din sistemul public". Dupa cum observati, legiuitorul a folosit imperativul, nu optativul. Guvernul "initiaza", nu "poate initia" si "ingheata", nu "poate ingheta". Asadar, cu sau fara Comisie, guvernul, oricare ar fi el, este obligat sa inghete anvelopa salariala in sistemul bugetar, la nivelul de acum. Asta se va vedea in bugetul pe 2027.

Ani de zile, guvernele nu au luat in seama legea 69, pentru ca legea nu le tragea de maneca. Acum o face, sub ochii Comisiei Europene, ai agentiilor de evaluare financiara, ai creditorilor Romaniei. Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasma!

Situatia este complicata de cresterea economica devenita invizibila. Vedem ca variabila de referinta este intotdeauna, in astfel de cazuri, PIB-ul. Daca PIB-ul creste, atunci deficitele si datoria care se raporteaza la PIB se reduc. PIB-ul nominal a crescut cu 11% in 2024, cu 8% in 2025 si ar urma sa creasca cu 7,7% in acest an. Dar acest PIB vine, in totalitate aproape, din inflatie. Pentru ca PIB-ul real a consemnat un plus de doar 0,9% in 2024, de 0,7% in 2025 si, probabil, vom avea crestere zero sau cu minus, in acest an. Iar fara o crestere economica insemnata, efortul de a reduce deficitele si datoria sunt o munca de Sisif. S-a intamplat simplu: deficitele erau enorme, asa ca masurile de corectie erau inevitabile. Impozitele au fost majorare pentru corectarea deficitului bugetar. Dar, majorarea impozitelor a dublat inflatia, pentru ca taxele majorate au aparut, a doua zi, la raft. Inflatia a redus puterea de cumparare. Scaderea puterii de cumparare a redus consumul. Reducerea cererii a lovit in companii. Iar situatia internationala a pus capac la toate. Cresterea economica si asa lesinata a murit de tot.

Peste tot in Europa, in lume, economiile au probleme. Probleme sunt si in UE. Multe. Dar nicio tara membra a Uniunii, nu are, in acest an, crestere negativa, cu exceptia Romaniei.

Pentru ca asa se intampla cand ai fost condus de idioti. Parintii mananca agurida, iar copiilor li se strepezesc dintii.