Opinii

Cu putine zile in urma, Romania a primit confirmarea, din partea agentiilor de rating, ca masurile fiscal-bugetare recent adoptate au reusit sa evite incadrarea ratingului de tara, asociat titlurilor suverane, in categoria nerecomandata investitiilor (eng. junk ). Materializarea acestui rating ar fi avut un impact negativ sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale tarii. Iar Romania are nevoie, pe langa insanatosirea finantelor publice, si de asigurarea unei cresteri economice sustenabile. A fost evitat un risc major, insa urmeaza o etapa cruciala, in care eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare si extinse prin reforme, intr-un cadru coerent si predictibil.

Reconfirmarea ratingului de tara intr-o categorie recomandata investitiilor constituie un semnal de incredere, dar nu elimina riscurile asociate dezechilibrelor bugetare si externe.

Urgenta consolidarii finantelor publice

Nevoia imperativa de corectie bugetara survine pe fondul unor obiective (re)devenite prioritare - iesirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice, corectarea dezechilibrelor externe. Caracterul urgent al ajustarii bugetare intervine dupa derapajul bugetar din 2024, cand Romania a inregistrat un deficit de 9,3% din PIB in termeni ESA, cel mai mare deficit bugetar la nivelul Uniunii Europene.

Ajustarea deficitului a inceput chiar cu bugetul anului curent, in principal prin masurile de inghetare a salariilor din sistemul public si a pensiilor. Insa si constructia bugetara a anului 2025 si-a dovedit fragilitatea, subestimand sever deficitul bugetar. Dupa doar cateva luni de executie bugetara, deficitul estimat a sarit de la 7% din PIB - potrivit legii bugetului, la circa 9% din PIB sau chiar peste - potrivit estimarilor de la jumatatea anului. Aceste evolutii au impus intensificarea eforturilor de corectie bugetara, reflectate in continutul si amploarea "Pachetului 1".

In acest context, dezbaterile sunt acaparate de diverse opinii privind anvergura si efectele asa-numitelor "pachete de masuri". Sunt esentiale filtrarea si prioritizarea masurilor prin prisma unei strategii bugetare multianuale, care sa furnizeze solutii eficiente si o minima predictibilitate pentru intreaga perioada de ajustare, dar si dupa.

Sa ne amintim faptul ca Planul Bugetar-Structural National pe Termen Mediu, agreat la finele anului trecut cu institutiile UE, prevedea o corectie graduala a deficitului bugetar, cu o cadenta anuala medie de circa 0,8 puncte procentuale din PIB. Insa aceste proiectii se raportau la un punct de plecare mai optimist, in ipoteza incadrarii in tinta de deficit, cand evolutia economiei era mult mai favorabila ritmului asumat al ajustarii. La acel moment, aveam in fata scenariul unei ajustari (terapii) graduale.

In prezent, dupa deviatia substantiala de la tinta de deficit pentru 2024, dar si de la deficitul asumat pentru 2025, estimarile pachetului de masuri indica un impact bugetar cumulat de aproape 4 puncte procentuale din PIB pentru 2025 si 2026. Astfel, efortul de ajustare ar permite apropierea de tinta de deficit bugetar proiectata initial.

In acest context, prin anvergura masurilor si pe fondul unui narativ public dominat de mesaje specifice austeritatii, desi nu tocmai fundamentate, s-a conturat imaginea unei corectii bugetare de amploare, cu trimiteri fataliste la cazul Greciei din anul 2009, atunci cand statul elen a intrat in incapacitate de plata.

Insa... Romania nu este Grecia!

S-a aflat Romania cumva pe marginea prapastiei in care Grecia s-a prabusit in 2009?! Romania de acum este fundamental diferita de Grecia de atunci, prin cadrul economic mult mai rezilient in raport cu situatia unei crize financiare profunde la nivel global, precum criza din 2008-2009. Grecia a avut de rezolvat intrarea in incapacitatea de plata, fortand semnarea mai multor acorduri vitale de bailout cu CE, BCE si FMI ("Troika") si "iertari" de datorii, fara precedent in istoria recenta a episoadelor de restructurare a datoriilor suverane.

Atunci cand analizam tabloul unei economii cu nevoi urgente de corectie bugetara, cele mai relevante dimensiuni, care trebuie evaluate responsabil, vizeaza deopotriva amploarea dezechilibrelor si evolutia de ansamblu a activitatii economice.

Derapajul bugetar al Romaniei in 2024 (-9,3% din PIB) a fost, intr-adevar, sincronizat cu un sold negativ al contului curent (-8,4% din PIB). Valorile sunt, insa, mai putin tensionate decat cele specifice Greciei in anul 2009 (deficit de 15,4% din PIB si, respectiv, deficit de cont curent de 12,5% din PIB).

Un alt set de repere vizeaza datoria guvernamentala, care in cazul Greciei se apropia de 130% din PIB nominal, datoria externa fiind 180% din PIB. Iar expunerea sistemului bancar european la datoria publica a Greciei era una impresionanta, in special pentru bancile din Franta, Germania si Marea Britanie, cu riscuri de contagiune severe.

In Romania, la finalul anului 2024, datoria guvernamentala se pozitiona la 55% din PIB, cu tendinte ascendente, iar cea externa la 58%, situatie incomparabila cu cea a Greciei.

Rezilienta sectorului bancar romanesc se mentine adecvata prin prisma indicatorilor de sanatate financiara, insa unele aspecte trebuie mai atent luate in considerare, anume cresterea bilantului sistemului bancar generat de nevoile de finantare ale statului. Interconexiunea sectorului bancar cu sectorul guvernamental s-a intensificat in ultimii ani, detinerile de credite si titluri de stat de catre banci (circa 25%, media ultimilor trei ani) fiind cea mai mare din UE. In acest sens, trebuie sa facem eforturi conjugate pentru scoaterea Romanei din zona unei intermedieri financiare reduse, care franeaza tranzitia structurala catre sectoare cu valoare adaugata ridicata.

Nu in cele din urma, trebuie reamintita si credibilitatea zdruncinata a Greciei, generata atunci si de manipularea datelor statistice, in special a celor privind deficitul bugetar. Spre deosebire, Romania mentine in prezent standarde depline de raportare statistica si transparenta fiscala, elemente esentiale pentru credibilitatea in relatia cu institutiile europene. Romania este preocupata sa mentina relatia de incredere la nivelul UE, prin actiuni care sa asigure si anumite marje de negociere privind accesarea fondurilor europene, factor esential pentru mentinerea potentialului de crestere economica.

Pe de alta parte, in privinta ajustarii bugetare necesare, dezbaterile preliminare au cautat sa acrediteze scenariul unei consolidari realizate exclusiv prin reducerea cheltuielilor bugetare, precum in cazul Argentinei, pentru a evita efectele recesioniste ale masurilor fiscale. Insa trebuie sa intelegem faptul ca fragilitatea finantelor publice este una structurala, in contextul in care Romania inregistreaza, de multi ani, cele mai scazute venituri fiscale dintre statele membre (circa 27% din PIB), cu exceptia Irlandei.

In plus, realizarea ajustarii doar pe seama cheltuielilor ar fi impus reduceri de cheltuieli dincolo de limita functionalitatii statului si a serviciilor publice, in timp ce Romania si-a asumat obiective de investitii si angajamente de securitate care nu pot fi neglijate.

Insa... Romania nu este Argentina!

Programul "zero deficit" al Presedintelui Javier Milei a fost intens vehiculat drept un exemplu de eficienta in reducerea cheltuielilor bugetare, insa ignorand diferentele fundamentale intre sistemele constitutionale si cele legislative, prioritatile nationale si, mai ales, contextele economice la care ne raportam.

Sa nu uitam ca reformele din Argentina au intervenit in contextul unei crize economice fara precedent, cand rata inflatiei se apropiase de 300% anual, iar reducerea deficitului s-a facut pe seama unor taieri masive de cheltuieli cu functionarea statului - desfiintari de autoritati, ample disponibilizari, stoparea finantarii multor programe nationale.

Administratia Milei a redus bugetul pentru sanatate al Argentinei la aproape jumatate. Mii de angajati din sanatate au fost concediati. Desfiintarea de autoritati, suspendarea programelor de depistare timpurie a cancerului, inghetarea fondurilor federale pentru campaniile de imunizare, reducerea pachetului de servicii medicale asigurate pentru pensionari, sunt masuri care au adus economii la buget, insa cu ce costuri sociale?!

Similar, bugetul pentru educatie a fost redus la aproape jumatate, iar 68 de laureati Nobel in chimie, medicina, economie si fizica au trimis o scrisoare presedintelui argentinian, exprimandu-si ingrijorarea cu privire la reducerile drastice in finantarea stiintei si tehnologiei, si a impactului acestor reduceri asupra dezvoltarii Argentinei.

Sistemul administrativ din Romania are nevoie, intr-adevar, de o reforma profunda, insa una care sa decurga din regandirea circuitelor administrative, axata pe cresterea capacitatii administrative si a eficientei in relatia dintre stat si cetatean. Pe de alta parte, cifrele arata ca spatiul bugetar este relativ limitat in privinta aparatului statal.

Raportat la structura personalului din aparatul bugetar, din cele 1,3 milioane de posturi, 64% sunt in administratia centrala iar restul, in local. Dintre cele circa 836 mii de posturi din administratia centrala, 24,6% sunt din sectorul aparare, ordine publica si siguranta nationala. In contextul actual, eventuale reduceri in acest sector ar fi pe contrasensul oricarui obiectiv de consolidare a politicii de securitate si aparare.

Educatia si sanatatea inseamna impreuna, la nivel central si local, putin peste 630 mii de posturi, adica aproape jumatate din totalul posturilor bugetare. Circa 150 de mii sunt posturi din unitati de invatamant si sanitare finantate integral din venituri proprii, in conditiile in care cele doua sectoare se confrunta cu deficite severe in materie de resurse umane, atat in plan cantitativ, cat mai ales in dimensiunea calitativa.

Nu in ultimul rand, Romania este un stat cu organizare administrativa, sistem de drept si institutii politice mult diferite fata de Argentinei. Pentru Romania, rolul statului si prioritatile in planul cheltuielilor publice trebuie sa aiba in vedere o alta dimensiune de constrangeri si oportunitati, legate in primul rand de propriul parcurs de dezvoltare, dar si de apartenenta la Uniunea Europeana, cu toate exigentele si beneficiile acesteia.

Raportarea la anumite modele internationale, invocand unele efecte sau similitudini disparate, nu reprezinta o abordare oportuna Romaniei. Mai degraba sunt necesare interventii tintite, atent fundamentate si corelate cu prioritatile nationale si europene.

Si, totusi, o lectie esentiala poate fi desprinsa din cazul Argentinei: necesitatea de a evita politicile economice prociclice, prin acumularea de spatiu de interventie (fiscal si monetar) in perioadele de expansiune, astfel incat, in fazele descendente ale ciclului economic, ajustarile necesare sa poata fi implementate gradual, fara a induce costurile sociale sau economice excesive pe care le-a experimentat Argentina.

O ajustare echilibrata si predictibila

Romania nu este Grecia, deci nu vorbim despre scenariul intrarii in incapacitate de plata. Romania nu este Argentina, deci nu puteam spera sa reducem deficitul bugetar doar pe seama cheltuielilor. Intre aceste exemple extreme de ajustare, calea necesara este ajustarea echilibrata, care sa raspunda atat urgentelor de consolidare bugetara, cat si nevoii de a beneficia de crestere economica sustenabila.

Dimensiunea ampla a corectiei bugetare necesare Romaniei arata, fara tagada, ca ajustarea deficitului nu se putea face doar prin reducerea cheltuielilor, fara masuri fiscale care sa genereze si o crestere a veniturilor, nu doar imediat, ci cu caracter permanent.

Date fiind anatomia si anvergura programului de consolidare fiscala, exista pe buna dreptate ingrijorarea ca masurile de ajustare, in principal cele de crestere a impozitarii, vor afecta economia si cresterea economica, deci inclusiv eficienta consolidarii fiscale. Astfel, preocuparea privind corectia bugetara se cuvine a fi dublata de interesul pentru atenuarea unor efecte restrictive ale masurilor de ajustare asupra economiei, sau contrabalansarea lor prin politici axate pe sustinerea competitivitatii economice.

Insa aceste politici nu trebuie sa echivaleze cu o relaxare a obiectivului de reducere a deficitului bugetar, sau cu o temporizare a reformelor structurale, menite sa refaca increderea mediului antreprenorial si a populatiei in autoritatile statului.

Adevarata reusita in fata provocarilor actuale este implementarea unor politici publice care sa asigure un echilibru intre ajustarea deficitelor si sprijinirea cresterii economice. Fara "tratarea" deficitului bugetar, problemele structurale se adancesc, increderea scade, riscurile cresc si ratam oportunitati. Fara o crestere economica indeajuns de robusta, eforturile de consolidare fiscala ar putea fi lipsite de eficienta asteptata.

Pe termen scurt, in pofida consolidarii bugetare, in contextul unei stagnari economice si al rigiditatilor bugetare, datoria publica ar putea continua sa creasca la peste 60% chiar in urmatoarele trimestre si semnificativ peste acest prag, pe termen mai lung.

In ultima perioada, prognozele arata ca Romania pare ca se impotmoleste in zona unor cresteri economice fragile, de sub 1% anual sau chiar de 0,5% pentru anul curent, conform unor estimari recente. In acest context, riscul major este de a traversa o etapa de stagflatie. Iar o asemenea evolutie nu se inscrie deloc in contextul economic actual, regional sau international, pentru care prognozele economice nu s-au deteriorat intr-atat de mult, precum in cazul Romaniei.

Dupa contractia de 3,3% din 2024, investitiile au crescut in trimestrul I din 2025 cu 5,5%, insa evolutia nu poate fi considerata o redresare durabila, data fiind stagnarea productiei industriale fata de finalul anului trecut, care reflecta incertitudini legate de politica comerciala, dar si slabiciunea ciclica a activitatii economice a partenerilor europeni. Totodata, acumularile de capital sunt conditionate atat de implementarea fondurilor europene, cu riscuri importante derivate din neindeplinirea de tinte si jaloane asumate, cat si de fluxul de investitii directe, marcat de reducerile succesive din ultimii doi ani, de circa 3 si, respectiv, 0,7 miliarde euro.

In ceea ce priveste abordarea de politica monetara a BNR, in vremuri dificile banca centrala trebuie sa capitalizeze, cat mai bine cu putinta, fluxul de credibilitate existent, indeosebi in contextul unui puseu temporar al inflatiei, generat de socurile tranzitorii asociate masurilor fiscal-bugetare recent adoptate.

Sarcina din prezent a politicii monetare este dificila intrucat vine pe fondul efectelor persistente ale unor politici economice inadecvate. Este vorba, in esenta, de derapajul politicii bugetare in anul electoral 2024, care s-a soldat cu explozia deficitului bugetar si fragilizarea severa a finantelor publice. In cheie prociclica poate fi citita si relaxarea conditiilor monetare la mijlocul anului 2024, atunci cand contextul bugetar puternic expansionist putea fi mai bine corelat cu anticipatiile inflationiste, dar si cu impactul iminentelor corectii fiscal-bugetare, incepand chiar cu anul 2025.

In prezent ne confruntam cu o revenire brusca si intensa a inflatiei. Cu toate acestea, date fiind natura tranzitorie si cauza fiscala a cresterii preturilor, preocuparea este de echilibrare a conditiilor monetare, prin orientarea catre un caracter contraciclic, mai ales in eventualitatea unui scenariu de quasi-stagnare economica.

Tocmai de aceea, devine fundamental ca masurile de consolidare fiscala sa fie, intr-o anumita masura, contrabalansate prin politici de sustinere a cresterii economice. Este important sa protejam investitiile cheie, mai ales a celor in infrastructura, care exercita efecte de antrenare asupra cresterii economice. Prioritare trebuie sa fie si politicile de sustinere a competitivitatii la nivelul sectorului privat, prin utilizarea fondurilor europene, cresterea investitiilor straine si consolidarea capitalului autohton.

In acest sens, este fundamental sa continuam parcursul reformelor, cu responsabilitate, dar si pregatirea aderarii la OCDE, care sa faciliteze perceptii pozitive ale investitorilor si noi oportunitati de dezvoltare. De aceea, stabilitatea politica si pacea sociala devin acum, mai mult ca oricand, ingrediente cheie pentru a traversa cu succes provocarile actuale.

PS: graficele asociate apartin studiului Romania Europeana - evolutii, progrese, provocari , realizat in cadrul Economic @BNR , proiect de analiza al Bancii Nationale a Romaniei.