Companii

Interesul investitorilor internationali pentru piata locala ramane ridicat, iar antreprenorii si investitorii romani sa aiba mai multa incredere in propriul potential de crestere si sa profite de oportunitatile de pe piasa, considera Peter Latos, partener si lider al EY-Parthenon Romania.

"Este interesant ca, in fiecare dintre cei cinci ani de cand sunt in Romania, am auzit ca anul urmator va fi unul dificil. Totusi, Romania i-a contrazis de fiecare data pe sceptici. Cred ca exista capital. Exista si know-how, deoarece Romania este apreciata pentru forta sa de munca bine pregatita, multilingva si competitiva din punct de vedere al costurilor. Increderea investitorilor straini exista. Ceea ce lipseste este poate increderea romanilor in propriile forte, in oportunitatile pe care le ofera tara si in capacitatea companiilor locale de a reusi. Romanii ar trebui sa fie cei care profita mai mult de aceste oportunitati, nu sa astepte exclusiv investitorii straini", a spus el in cadrul conferintei ZF Cei mai mari jucatori din economie 2026.

Ce a mai declarat Peter Latos in cadrul conferintei ZF:

￢ Romania s-a dezvoltat semnificativ in ultimul deceniu. Daca ne uitam la investitiile care au intrat in tara, observam un volum foarte mare de investitii straine directe. In ultimii zece ani au intrat peste 60 de miliarde de euro. In acelasi timp, activitatea de fuziuni si achizitii (M&A) a crescut de la an la an, iar numarul tranzactiilor practic s-a dublat in ultimul deceniu.

￢ O mare parte din aceste investitii s-au concentrat in trei sectoare, care atrag aproximativ jumatate din total: imobiliare si constructii, produse de consum si retail, precum si tehnologie. Acest lucru reflecta modul in care a crescut economia Romaniei, una bazata in mare masura pe consum in ultimii zece ani.

￢ Sectorul imobiliar si al constructiilor a reprezentat aproximativ o cincime din toate tranzactiile din ultimii aproape zece ani. Produsele de consum si retailul, respectiv tehnologia, au avut fiecare o pondere de circa 14%. Astfel, aproape jumatate din tranzactii provin din aceste trei sectoare. Acest lucru arata faptul ca o economie bazata pe consum creeaza mai multe locuri de munca, salariile cresc, iar gospodariile consuma mai mult. Avem nevoie de mai multe centre comerciale, mai multe birouri si mai multe fabrici. Acest fenomen stimuleaza investitiile in sectorul de consum.

￢ In acelasi timp, observam o tranzitie de la baza industriala si manufacturiera, care ramane importanta in Romania - Dacia este in continuare cel mai mare producator auto -, catre servicii si tehnologie. De asemenea, Romania este a doua destinatie din Europa pentru centre de servicii si activitati de business process outsourcing.

￢ Daca ar fi sa pariez, as spune ca tehnologia va continua cu siguranta sa creasca in Romania. Avem deja exemple foarte bune: UiPath, primul unicorn romanesc, Bitdefender, AROBS, care continua sa se extinda international, Druid si Superbet Technologies, care a devenit la randul sau o companie globala din industria jocurilor.

￢ Daca analizam ultimii zece ani, in medie, 50% din tranzactii au fost inbound, adica investitori straini care au cumparat companii romanesti, iar 44% au fost tranzactii domestice, adica firme romanesti care au cumparat alte firme romanesti. Piata a fost relativ echilibrata. Ponderea tranzactiilor inbound a ajuns la circa 60% in 2016 si este aproximativ la acelasi nivel si in primele cinci luni ale acestui an.Acest lucru arata doua aspecte importante. In primul rand, IMM-urile reprezinta motorul cresterii economice din Romania. Problema este lipsa succesiunii. Multe afaceri de familie nu ajung la a doua generatie, deoarece copiii prefera sa valorifice compania decat sa o conduca.

￢ Aceasta este una dintre explicatiile pentru care nu am vazut inca foarte multe companii romanesti transformandu-se in jucatori regionali. Avem exemple excelente de campioni nationali, precum Banca Transilvania, Profi sau Regina Maria. Insa trebuie sa gasim modalitati de a accelera cresterea IMM-urilor.

￢ Fondurile de private equity au contribuit la acest proces si cred ca pot face si mai mult, in situatiile in care antreprenorii nu isi vand integral participatiile, ci aduc un partener care sa sustina dezvoltarea. Acest lucru poate fi realizat prin private equity, venture capital sau alte forme de investitii strategice.

￢ Credeti ca in urmatorul deceniu vom vedea companii multinationale romanesti? Absolut. De ce nu? Avem deja exemple. De ce nu ar putea Banca Transilvania, cea mai mare banca din Romania, cu un puternic focus pe client si rezultate foarte bune, sa aiba succes si in afara tarii? Avem si exemple in tehnologie, unde companiile urmeaza strategii de expansiune internationala. Am mentionat deja AROBS, dar si WeAsWeb. Exista oportunitati reale.

￢ Cred ca Romania va ramane o economie bazata pe consum inca cativa ani. Exista semnale ca guvernul incearca sa accelereze tranzitia catre un model bazat mai mult pe investitii si exporturi, insa acest proces va necesita timp. Vom continua sa vedem investitii in sectoarele orientate catre consum. Energia va avea un rol din ce in ce mai important, nu doar in zona regenerabilelor, ci si in domeniul bateriilor si al sistemelor de stocare a energiei.

￢ In plus, odata cu intrarea in productie a proiectului Neptun Deep anul viitor, Romania are sansa de a-si consolida independenta energetica si chiar de a sustine o reindustrializare a economiei.

￢ In urmatorii unu-trei ani, cresterea va ramane in principal alimentata de consum, insa pe termen mai lung vom incepe sa vedem o schimbare de paradigma.

￢ Cred ca industria va ramane in centrul economiei romanesti. Exista acum o oportunitate importanta generata de investitiile in aparare. Prin programul SAFE, Romania va beneficia de aproximativ 16 miliarde de euro finantare.

￢ Industria auto a reprezentat o componenta esentiala a bazei industriale a Romaniei. Desi sectorul traverseaza provocari, exista si oportunitatea de a se orienta catre industria de aparare. Volkswagen a anuntat deja o astfel de directie la nivel global. Nu vad de ce lantul de furnizori din Romania nu ar putea sustine aceasta transformare. ￢ Este firesc ca economiile mai dezvoltate sa se orienteze tot mai mult catre servicii. Totusi, cred ca este nevoie de un echilibru. Pozitia geografica a Romaniei ii ofera un avantaj strategic pentru exporturile catre Europa de Vest si Asia.

￢ Daca analizam investitiile straine directe din ultimii trei ani, observam ca aproximativ 40% au mers catre sectorul manufacturier. In plus, noile scheme de ajutor de stat, care pun la dispozitie aproximativ 5 miliarde de euro in urmatorii sase ani, sunt concentrate pe sectoarele in care Romania depinde de importuri.

￢ In medie, 50% din tranzactiile de M&A au fost realizate de cumparatori straini. Exista perceptia ca investitorii straini parasesc Romania, insa nu este adevarat. Daca analizam datele nete, vedem ca sunt mai multe achizitii realizate de investitori straini decat iesiri. Ponderea tranzactiilor cu investitori straini a crescut din nou. Dupa un minim de aproximativ 44% - 45% in 2020, am revenit la aproape 60% in primele cinci luni ale acestui an.

￢ In prima jumatate a anului 2025, inainte de rezultatul alegerilor prezidentiale, tranzactiile inbound cresteau cu doar 3%, in timp ce tranzactiile domestice si outbound aveau cresteri de doua cifre. Dupa alegeri, situatia s-a inversat: investitiile straine au accelerat, iar tranzactiile realizate de investitorii romani au incetinit.

￢ Exista in continuare exemple de forta, precum tranzactia de aproape un miliard de euro prin care Paval Holding a anuntat achizitia Carrefour Romania. Totusi, este nevoie de o incredere mai larg raspandita in randul investitorilor romani.

￢ Exista oportunitati importante de crestere, insa doua provocari trebuie gestionate sunt inflatia si costul energiei. Inflatia ramane ridicata, iar energia este unul dintre principalii factori care o alimenteaza. Romania continua sa aiba costuri energetice ridicate comparativ cu alte state europene. Cu toate acestea, investitiile continua sa vina. ￢ Aderarea la OECD va atrage capital suplimentar, deoarece multe fonduri de infrastructura si investitori institutionali nu pot investi in Romania cat timp tara nu este membra a organizatiei. Acest lucru va sustine si investitiile atat in infrastructura fizica, cat si in cea digitala, esentiale pentru continuarea cresterii economice.

￢ Este interesant ca, in fiecare dintre cei cinci ani de cand sunt in Romania, am auzit ca anul urmator va fi unul dificil. Totusi, Romania i-a contrazis de fiecare data pe sceptici. Cred ca exista capital. Exista si know-how, deoarece Romania este apreciata pentru forta sa de munca bine pregatita, multilingva si competitiva din punct de vedere al costurilor.

￢ Primul lucru de pe lista ar fi, desigur, stabilitatea politica. Dar, dincolo de asta, cred ca traim intr-o lume in care instabilitatea a devenit noua normalitate. Ciclurile economice si geopolitice se succed tot mai rapid. Intrebarea la care as vrea sa aflu raspunsul este: ce lipseste pentru ca investitorii romani sa aiba mai multa incredere in propriile companii? Cum putem evita situatia in care afaceri antreprenoriale foarte bune nu reusesc sa treaca la a doua sau a treia generatie?Exista exemple pozitive, precum Cris-Tim. Dar trebuie sa intelegem cum putem transforma aceste exemple in regula, nu in exceptie.