Eveniment

￢ "Delta este produsul cel mai sensibil in tara, este o linie foarte fina intre activitatea turistica si protejarea mediului. Este un ecosistem extraordinar de fragil si daca nu stim sa avem grija de ea s-ar putea sa ne trezim cu niste surprize".

Delta Dunarii incepe sa fie promovata diferit. Nu doar ca destinatie exotica din Romania, ci ca experienta completa, construita in jurul ideii de timp petrecut altfel. In ultimii ani, aceasta este directia pe care incearca sa o construiasca tot mai multi operatori din turismul local: o Delta a experientelor lente, cu impact redus asupra naturii si cu accent pe gastronomie locala, comunitati si timp petrecut altfel.

In acest timp, Tulcea are ca miza sa transforme statutul de "poarta catre Delta" intr-un motiv pentru care turistii sa ramana mai mult decat o simpla oprire inainte de barca.

Delta nu este doar destinatie turistica, ci rezervatie UNESCO, iar experienta e construita tocmai pe ideea de impact minim asupra naturii.

Turismul lent incepe sa devina una dintre directiile pe care mizeaza tot mai mult operatorii locali. Intr-o perioada in care turistii cauta experiente personalizate si mai putin aglomerate, Delta are un avantaj natural: spatiul. Dar si vulnerabilitatea unui ecosistem care nu poate sustine la infinit turismul de masa. De aceea, experientele alternative - de la caiac si SUP pana la catamarane sau trasee gastronomice locale - incep sa completeze imaginea clasica a Deltei.

"Delta este produsul cel mai sensibil in tara, este o linie foarte fina intre activitatea turistica si protejarea mediului. Noi facem mari eforturi sa avem turism lent, incercam sa sustinem turismul pe placi, canoe, cu bicicleta. Este un ecosistem extraordinar de fragil si daca nu stim sa avem grija de ea s-ar putea sa ne trezim cu niste surprize", spune Alexandru Filip, manager al OMD Tulcea, in cadrul infotripului "TU redescoperi Tulcea", organizat de ANAT si OMD Municipiul Tulcea.

Daca vii sa vezi lucrurile intr-un alt ritm, lucrurile se vad altfel de pe placa de stand-up paddle, spun cei care au incercat experienta. Delta Dunarii nu mai seamana cu destinatia aceea pe care o traversezi in viteza intr-o barca cu motor, bifand rapid cateva obiective. Ritmul se schimba complet. Apa devine drum, linistea devine fundal, iar distantele se masoara altfel: in stoluri de pasari, in canale inguste de stuf si in pauze lungi in care nu se aude decat vasla intrand in apa.

Alexandru Filip, manager, OMD Tulcea: Noi facem mari eforturi sa avem turism lent, incercam sa sustinem turismul pe placi, canoe, cu bicicleta.

Mila 23, o poveste intr-o poveste

La Mila 23, una dintre cele mai cunoscute opriri din Delta Dunarii, turismul se amesteca firesc cu viata comunitatii locale. Satul lipovenesc, accesibil aproape exclusiv pe apa, pastreaza inca ritmul lent al Deltei: ulite inguste, case albastre cu acoperisuri joase, barci legate la ponton si oameni pentru care apa ramane principalul drum.

Locul a devenit cunoscut nu doar prin peisaj, ci si prin povestea lui Ivan Patzaichin, campionul olimpic care a transformat Mila 23 intr-un simbol al turismului sustenabil si al identitatii Deltei. Pentru multi turisti, numele satului este astazi legat direct de imaginea lui.

In centrul localitatii, muzeul dedicat lui Ivan Patzaichin functioneaza mai degraba ca o incursiune in istoria Deltei decat ca un muzeu sportiv clasic. Fotografii din copilaria campionului, canoe, medalii, imagini de la Jocurile Olimpice si povesti despre comunitatea lipoveneasca recompun atat traseul sportiv al lui Patzaichin, cat si relatia pe care el a avut-o cu Delta.

La Mila 23, turismul se amesteca firesc cu viata comunitatii locale. Locul a devenit cunoscut nu doar prin peisaj, ci si prin povestea lui Ivan Patzaichin, campionul olimpic care a transformat Mila 23 intr-un simbol al turismului sustenabil si al identitatii Deltei.

Mancarea, parte din imaginea Deltei

La pranz, experienta se muta de pe apa la masa. In realitate, masa devine mai mult decat o pauza, e parte din traseu. In Delta Dunarii, gastronomia nu functioneaza ca accesoriu pentru turisti, ci ca prelungire a locului. Borsul de peste, pestele gatit simplu, mesele lungi si conversatiile fara graba fac parte din acelasi ritm lent pe care il impune apa. Punctele gastronomice locale sunt o parte importanta din farmecul locului.

"Primul punct gastronomic local este cel de la Mila 23, la doamna Lucica, a fost propunerea si inventia marelui Ivan acum multi ani, care i-a propus dumneaei sa infiinteze aceasta poveste pentru turismul tulcean, aceasta posibilitate de a manca traditional autentic in gospodaria unui om, dar intr-un cadru legal", explica Alex Filip.

In Delta Dunarii, gastronomia nu functioneaza ca prelungire a locului. Punctele gastronomice locale sunt o parte importanta din farmecul locului. De altfel, primul punct gastronomic din Romania a fost in Delta. Au urmat alte 500.

Acest proiect s-a extins ca proiect de lege, iar astazi sunt peste 500 de puncte gastronomice in toata tara, dintre care 42 din judetul Tulcea. Marea majoritate sunt in Delta, dar sunt si pe partea continentala.

"Au specific pescaresc cele din proximitatea Deltei, in schimb cele de pe partea continentala au alt specific. Avem un punct gastronomic foarte frumos la Izvoarele cu specific grecesc, pentru ca acolo este o comunitate de greci. Avem in localitatea Greci un punct gastronomic cu specific italienesc, localitatea are o istorie la zona Italiei, deci avem astfel de puncte gastronomice care preiau o tematica. Ne punem speranta ca vom avea puncte gastronomice locale specifice minoritatilor etnice, pentru ca ele au valoare fantastica si completeaza extraordinar experienta turistica", explica managerul OMD Tulcea.

O vacanta in Delta poate include atat tururi urbane si croaziere pe Dunare, cat si excursii in Mila 23 sau Padurea Letea. Dar poate cea mai relevanta imagine pentru directia in care incearca sa mearga turismul local ramane cea a grupului mic de oameni care traverseaza linistit Delta pe placi SUP, fara motoare si fara graba.

Spre seara, cand lumina incepe sa cada peste canale si stuful devine aproape auriu, diferenta dintre acest tip de experienta si turismul clasic devine evidenta. Nu ramai cu senzatia ca ai "bifat" Delta. Ramai mai degraba cu impresia ca ai intrat putin in ritmul ei.

Iar pentru Tulcea, aceasta pare sa fie una dintre mizele urmatorilor ani: nu doar sa atraga mai multi turisti, ci sa ii convinga sa stea mai mult, sa consume local si sa experimenteze Delta altfel decat dintr-o barca rapida care trece in graba printre canale.

"Noi am avut o crestere constanta pe media de innoptare, ceea ce este principalul nostru obiectiv. Nu creste numarul de turisti, se creste media de innoptare pentru ca Tulcea este perceput ca un oras de tranzit", completeaza Alexandru Filip.

Delta, in cifre

Numarul de turisti din Delta Dunarii si judetul Tulcea a crescut cu 18% in primele patru luni din 2026 fata de perioada similara a anului trecut, acesta fiind primul semnal pozitiv dupa un 2025 marcat de scaderi ale circulatiei turistice, spune managerul OMD Tulcea.

In 2025, numarul de turisti din Tulcea a scazut cu aproximativ 12%. Reprezentantul OMD spune insa ca reculul a fost influentat de contextul economic si geopolitic, dar si de proximitatea razboiului din Ucraina.

"Am vazut o scadere a numarului de turisti cu 12% a numarului de turisti, de la 54.000 la 48.000 fata de anul precedent", a explicat Alexandru Filip.

Tulcea nu mai vrea sa fie doar zona de tranzit spre Delta

Tulcea nu mai vrea sa fie doar poarta de intrare in Delta Dunarii. Vrea sa devina destinatie in sine. Aceasta pare sa fie directia in jurul careia autoritatile locale, operatorii din turism si antreprenorii din zona incearca sa reconstruiasca imaginea uneia dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din Romania. Orasul incearca vizibil sa se repozitioneze. Faleza modernizata, restaurantele pescaresti, hotelurile si investitiile din ultimii ani incearca sa schimbe treptat imaginea unui oras care mult timp a fost privit doar ca punct de tranzit spre Delta.

"Le-as spune turistilor sa viziteze Tulcea, sa inteleaga mai bine orasul, sa viziteze muzeele din oras, sa viziteze bisericile si casele istorice. Delta este unica, este speciala la noi, n-are grad de comparatie. Daca de aici, din Tulcea, ai accesul direct in Delta, ai aceasta relatie directa oras - Delta, atunci turistii vin, se cazeaza aici, mananca aici. De aici daca pleaca spre experienta turismului lent pe placi sau canoe, la experienta barcilor de agrement complete de o zi, cu pranz intr-un punct gastronomic local", spune Alexandru Filip.

Piata turistica a municipiului ramane dominata de turistii romani. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turistii care ajung la Tulcea sunt romani, iar 10% sunt straini. Pe piata interna, Bucurestiul este principalul bazin de turisti, urmat de Iasi, Brasov si Sibiu.

Pe segmentul strain, Germania este cea mai importanta piata pentru Tulcea, iar semnale de crestere vin si din alte piete, precum Marea Britanie si Polonia.

Pe faleza, Dunarea domina totul. Nu spectaculos, ci constant. Orasul pare construit in jurul apei si al ritmului ei, iar asta se vede inclusiv in felul in care sunt gandite noile proiecte turistice. Tulcea incearca sa capitalizeze mai mult decat Delta propriu-zisa: incearca sa vanda atmosfera locului.

In ultimii ani, tot mai multe destinatii turistice incearca sa se indeparteze de modelul turismului de volum si sa construiasca experiente mai bine tintite. Iar Delta Dunarii pare sa intre si ea in aceasta etapa.

Ce provocari sunt pentru turismul din judet si din Delta

Primarul municipiului Tulcea, Stefan Ilie, spune ca proximitatea razboiului din Ucraina continua sa afecteze puternic turismul si industria HoReCa din judet, in special din cauza alertelor RO-Alert privind posibile incursiuni ale dronelor rusesti. Potrivit lui, mesajele transmise frecvent catre populatie ii descurajeaza pe turisti sa mai aleaga Delta Dunarii ca destinatie de vacanta.

"Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe langa Fasia Gaza. Nici cand a fost pe langa Egipt nu ne-am mai dus acolo. Nu ne mai ducem in Dubai. Daca un roman de aici s-a invatat cu alerta, un turist, mai ales daca sunt si straini, cand primeste alarma, o executa. O trimite si la prietenii lui, o da mai departe. Ne-a afectat cel mai mult", a declarat Stefan Ilie.

Reprezentantii Primariei Tulcea si ai Organizatiei de Management al Destinatiei au solicitat autoritatilor centrale ca sistemul de alertare sa fie calibrat mai precis, astfel incat mesajele sa fie transmise doar in zonele aflate efectiv in risc.

"Daca drona este in zona Tulcea, sa nu mai primeasca si cei de la Murighiol, iar daca este in zona Chilia, sa nu mai primeasca si cei de la Tulcea. (...) Daca o sa transmiteti ca suntem o tara bine aparata, ca nu este pericol, atata timp cat suntem in NATO, sa avem un conflict armat pe teritoriul Romaniei, poate reusim sa mai crestem, pana va fi pace, pentru ca ne-a afectat si ne afecteaza foarte mult", a detaliat primarul municipiului Tulcea.

La randul sau, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Cristian Barhalescu, afirma ca problemele de securitate sunt punctuale si nu vizeaza principalele trasee turistice din Delta Dunarii. In opinia sa, reculul turismului este generat mai degraba de perceptia de nesiguranta creata de conflictul din apropiere decat de incidente produse in zonele frecventate de turisti.

"Prin promovare, altfel nu pot fi ajutati, si prin asigurarea faptului ca pe toata zona de canal Sulina, Sfantul Gheorghe nu avem probleme de securitate. Nici in zona Chilia, pe bratul romanesc, nu s-au semnalat incidente. Este adevarat ca in apropierea orasului Ismail, acolo fiind concentrate cele mai multe tinte pentru atacurile rusesti, exista un pericol, dar in rest celelalte zone sunt mai putin expuse si am indrumat pe cei care vor sa calatoreasca in Delta sa aleaga zonele sigure de fiecare data", a declarat Cristian Barhalescu.