Eveniment

Anca Pop, medical & research associate manager, AC Helcor Pharmaceutical Company

￢ Helcor este o companie de mai mici dimensiuni, care a fost fondata in Romania, de la zero, in urma cu 35 de ani.

￢ A fost fondata de farmacisti. Produce doar medicamente generice si, de 20 de ani, am diversificat portofoliul cu suplimente alimentare.

￢ Sunt greutati din cauza erodarii pretului la medicamente.

￢ Am inceput productia cu medicamente cardiovasculare, numeroase prim-generice, medicamente actualmente esentiale, cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si anumite chimioterapice.

￢ Erodarea preturilor ne preseaza sa gasim solutii. Am deschis si linia de cercetare, am dezvoltat-o prin proiecte de cercetare.

￢ Avem trei proiecte. Am dezvoltat pentru prima oara nanotehnologie la scara pilot. In urma acelui proiect mai avem si alte proiecte.

￢ Am depus acum sapte proiecte de cercetare cu institute de cercetare din Romania si sper sa castigam cateva dintre ele.

￢ Am tinut aproape de spatiul academic, care si el sufera din cauza faptului ca ceea ce produce nu poate sa deplaseze in industrie.

￢ Cercetarea trebuie sa poata sa deplaseze valoarea pe care o produce. Institute de cercetare avem. La UMF Carol Davila este un centru uimitor de cercetare, dar si celelalte centre academice au laboratoare extrem de bine dotate. Insa ceea ce produc, care se concretizeaza sub forma de diferite brevete, nu are cum sa fie deplasat in industrie. Noi incercam sa deschidem aceste canale, dar avem nevoie de sprijin.

Simona Cocos, director general, Zentiva Romania si Moldova

￢ Daca vrem sa reducem dependenta de import, trebuie sa fabricam mai mult in Romania. Este foarte greu, pentru ca nu exista o strategie pentru industria producatoare de medicamente din Romania.

￢ Sunt multe fabrici in Romania, sunt vreo 50 de fabrici, dintre care 20 sunt chiar mari, au linii de productie care acopera toate etapele de productie. Aceste fabrici sunt in special in centrele universitare mari, dar nu exista la nivel de Romania o strategie referitoare la industria farmaceutica.

￢ Suntem intre ministere, pentru ca Ministerul Sanatatii nu se ocupa de strategie industriala, iar Ministerul Economiei declara ca nu are specialisti in industria farmaceutica si, ca urmare, nu sunt absolut deloc interesati de aceasta industrie.

￢ Sunt probleme legate de legislatia europeana care vine peste noi, foarte multe directive europene care se implementeaza si care efectiv ne sufoca: ambalaje, directiva apelor uzate, directiva legata de niste substante care sunt extrem de rezistente si care se gasesc peste tot, microplastice, si nu este nimeni care sa ne reprezinte.

￢ Exista aceasta perceptie la nivelul autoritatilor noastre ca Romania este o tara mica si ca noi nu putem influenta legislatia europeana, ceea ce este fals.

￢ Noi ne concentram foarte tare pe lansari, pentru ca asta ne poate aduce cresterea in continuare.

Dragos Damian, CEO, Terapia Cluj

￢ Piata farma a scazut de la 710 milioane cutii acum 2 ani la 661 de milioane cutii in anul incheiat in august, deci o cadere dramatica.

￢ Cele mai mari patru companii din Romania sunt companiile care existau si inainte de 1989. Daca vorbim de pastrarea industriei in Romania, este clar ca nu trebuia date jos toate fabricile dinainte de 1989. Producatorii din tara au cam 32% din volumul din piata si doar 14% valoare de medicamente.

￢ Este adevarat ca foarte multi producatori din tara, poate toti, deja se duc pe piete externe. Trebuie sa recunoastem, din punct de vedere al investitiilor strategice in industria farmaceutica, nu ajunge Romania. Trebuie sa fie Romania un hub de unde sa poti pleca pe toate pietele externe, fie ca e vorba de UE, fie ca e vorba de Orientul Mijlociu.

￢ Sunt cateva tinte interesante de dezvoltare. Dar este foarte greu de mers pe exporturi. Pentru ca statele unde vrem sa exportam isi apara producatorii locali.

￢ Ideea de a construi o fabrica de medicamente, chiar daca e doar o fabrica de impachetat medicamente, este exportul. Alta varianta nu exista. O serie de fabrici de aici testeaza si elibereaza medicamente pentru intregul spatiu european. Deci este o activitate intensa de analiza de laborator a medicamentelor. Fabricile au de multe ori si responsabilitati mult mai largi decat de a vinde medicamente.

￢ Resursa umana este slaba in Romania. Este concentrata in zonele academice.

Luiza Bedros, partner life sciences & healthcare, Kinstellar

￢ Cum se vede presiunea concurentiala? Ce se mai intampla cu farmacia? Cum arata farmacia viitorului? Din aceasta perspectiva, am identificat trei trasaturi caracteristice ale acestei piete.

￢ Este, in primul rand, o piata foarte reglementata, dar are si o trasatura specifica si anume este o piata eminamente locala.

￢ Chiar daca vorbim despre marile lanturi si despre peste 8.000 de farmacii in Romania, cu acoperire nationala, in realitate vorbim despre o piata eminamente locala si, in acelasi timp, aflata intr-un proces vadit de consolidare.

￢ Reglementarea isi are rostul ei, pentru ca imi asigura accesul la medicamente, calitatea actului farmaceutic si, nu in ultimul rand, siguranta achizitiilor mele.

￢ Pentru mine, ca pacient, nu spune mare lucru faptul ca exista noi achizitii in fiecare an sau ca avem lanturi din ce in ce mai puternice si mai consolidate.

￢ Pentru mine, piata este cartierul meu, este drumul de la medicul de familie pana acasa sau farmacia cea mai apropiata, unde pot sa-mi cumpar medicamentele in 5-10 minute.

￢ De aici vine si modul in care autoritatile de concurenta definesc pietele geografice relevante.

￢ Avem acea arie de captare in jurul farmaciei: daca in mediul urban vorbim despre un kilometru, in mediul rural vorbim despre trei kilometri.

￢ In final, nu conteaza cat de bun esti sau cate farmacii ai in lant daca nu esti prezent in cartierul pacientului.

Andrei Condrea, director al diviziei de distributie, Dona Logistica

￢ Anul a inceput oarecum bine pentru distribuitori si farmacii, pentru ca una din principalele probleme legislative s-a rezolvat, cel putin partial, si anume impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%. In Romania sunt peste 25 de firme active in distributie si retail cu cifre de afaceri de peste 50 mil. euro si impactul era semnificativ. De la la inceputul anului s-a redus la 0,5%.

￢ Toata cresterea care se vedea la medicamentele inovative, cred ca undeva la 70-80%, e data de medicamentele antiobezitate, care nu consuma bugetul tarii, intrucat sunt platite cash de pacienti.

￢ Dona a avut o politica de extindere destul de stabila in ultimii ani, se alatura anual undeva la 5-10 farmacii grupului. Dezvoltam din ce in ce mai mult zona de distributie. Suntem activi si in zona de produse veterinare, iar anul acesta dezvoltam si zona de optica. Avem un plan sa ne mai extindem inca doua-trei sectoare adiacente.

￢ Din punctul meu de vedere, Romania este tara cu cele mai multe farmacii la mia de locuitori si concurenta pe care o vedem in piata farmaceutica la nivel de retail si distributie nu prea se vede in celelalte tari. Sunt tari din vestul Europei care functioneaza cu doua lanturi de farmacii in toata tara.

￢ Marjele de profitabilitate sunt foarte, foarte scazute, tocmai prin faptul ca avem multe farmacii, undeva de 2-3 ori mai multe decat in Austria, Germania. Profitabilitate medie a farmaciilor e de 1-2%.

Mihai Gabriel Miron, director general adjunct, Ropharma

￢ Legat de fabricile noastre de productie, a fost o perioada un pic mai dificila, dar evolutia este una pozitiva. Eu nici nu am pretentia de ajutor de stat sau sprijin din partea statului, dar macar sa fim tratati asa cum meritam, si anume ca un sector strategic.

￢ Asta cred ca e senzatia noastra, a tuturor celor din industrie, ca nu simtim acelasi lucru si din partea statului, din partea autoritatii.

￢ Pentru noi, anul a fost neasteptat de bun, dar nu neaparat datorita pietei sau evolutiei pe pietei, ci prin faptul ca a fost un an in care am avut foarte multe lansari. Am avut foarte multe produse pe pipeline in a doua jumatate a anului trecut, pe care am reusit sa le lansam in acest an.

￢ Asta ne-a salvat anul, pentru ca altcumva ar fi fost un an extrem de dificil, dat fiind ca aproape in integralitate portofoliul nostru momentan e reprezentat de suplimente alimentare.

￢ Ne-a afectat destul de mult cresterea TVA la suplimente alimentare. Anul trecut a fost un impact major, ce venea pe un fond oricum destul de dificil, in sensul in care populatia, din cauza situatiei politice, sociale, era momentul acela cu alegerile prezidentiale, cu majorarea euro si asa mai departe. Asta a venit ca o piedica destul de importanta.

￢ Strategia pe care am adoptat-o noi a fost sa sustinem noi aceasta crestere, adica pacientul nu a platit mai mult.

Alexander Schmitt, chief e-commerce officer, Newpharma

￢ Cred ca trebuie sa intelegem doua lucruri importante si trebuie sa ne intoarcem cu 15 ani in urma. Prima perspectiva tine de intrebarea: cine controleaza sanatatea, cine este responsabil de sanatatea consumatorului? Acum 15 ani, erau medicii, specialistii, farmacistii, terapeutii.

￢ Toti oamenii cu pregatire de specialitate aveau controlul asupra sanatatii clientului: ei stabileau diagnosticul, stabileau terapia si stabileau monitorizarea. Consumatorul era cel care, in cele din urma, decidea daca urma sau nu terapia.

￢ Consumatorul a inceput sa devina mai constient de propria sanatate. A inceput sa caute informatii, consecinte, terapii. Apoi au aparut retelele sociale, a aparut influenta de la egal la egal, iar ulterior au aparut influencerii din zona de sanatate.

￢ Astazi, aceasta este o problema serioasa in intreaga Europa, pentru ca exista foarte multa informatie de proasta calitate pe retelele sociale despre sanatate. Iar acum intram in era inteligentei artificiale, astfel ca toate aceste evolutii tehnologice au diminuat controlul exclusiv asupra sanatatii consumatorului.

￢ In prezent suntem intr-o etapa in care consumatorul se afla in centrul propriilor decizii legate de sanatate si foloseste un intreg ecosistem, fie ca vorbim despre o farmacie fizica, fie despre o platforma online, prieteni, familie sau inteligenta artificiala pentru a descoperi, rezolva si preveni probleme de sanatate.

Cosmina Bengescu, farmacist, CEO, Crisia Farm

￢ Farmacistul care face activitate preponderenta de receptura este un farmacist care prepara. Daca am putea sa vorbim despre ceva interesant, cel putin in domeniul nostru in care activam, ar fi cumva cresterea compliantei.

￢ Complianta aceasta poate fi crescuta prin schimbarea formei farmaceutice, prin adaptarea pe care noi o facem si venim in sprijinul pacientului.

￢ In felul acesta noi reusim sa crestem aderenta la tratament a pacientului. Deci avem un aport considerabil.

￢ Asta nu inseamna ca o farmacie de receptura nu face si alte activitati clasice ale unei farmacii comunitare.

￢ Asta nu inseamna ca noi nu avem, de exemplu, relatii cu casele de asigurari sau ca nu avem partea de retail, cea pe care o au toate farmaciile comunitare.

￢ Nu cred ca Romania trebuie sa aleaga intre modelul din Grecia, bazat pe farmacii independente, si modelul actual, in care exista si farmacii de lant.

￢ Farmacia independenta si farmacia de lant nu trebuie puse in opozitie. Este nevoie de ambele.

Razvan Munteanu, manager si actionar, Professional Farmaline, vicepresedinte, Asociatia Farmaciilor si Farmacistilor din Romania

￢ Din punctul nostru de vedere, farmacistul ar trebui sa-si reia rolul. Este o resursa nefolosita. In sanatate sunt aproape peste 20.000 de farmacisti, 30% din total resursa umana disponibila in sanatate, iar ea nu este recunoscuta.

￢ Farmacistul n-are rolul lui definit de lege foarte bine, in a face preventie si in a face servicii farmaceutice reglementate si legiferate. Sunt multiple servicii ce pot fi oferite. Ele sunt definite de foarte mult timp in multi ani in multe tari. In Romania in momentul de fata sunt doar doua: serviciul de testare COVID a fost primul care a fost legiferat in pandemie si vaccinarea in farmacie, care nu a putut fi dus pana la capat. A fost un serviciu autorizat, dar care astazi nu are si rambursare pentru farmacist.

￢ Partea de servicii poate fi mult extinsa. Pacientul poate sa beneficieze de monitorizare a tratamentului, ceea ce creste aderenta la tratament. Este unul dintre serviciile cele mai importante care ar trebui prestate de catre farmacist si rambursate de catre stat. In alte tari, farmacistul are o monitorizare permanenta a tratamentului.

￢ Cu o profitabilitate neta a unei farmacii de 1%, investitiile pe care le poti face sunt relativ limitate.

￢ Distributia are 3% profitabilitate, farmacia sub 1% profit, iar salariul unui farmacist este uneori sub salariul mediu pe economie. La Facultatea de Farmacie din Iasi au fost 23 de candidati la 126 de locuri.

Denisa Nita, farmacist rezident, reprezentanta promotiei 2020-2025 a Facultatii de Farmacie, UMF Bucuresti

￢ Una dintre cele mai mari provocari pe care le-am intalnit cand am intrat in campul muncii a fost trecerea de la pregatirea stiintifica, bazata pe farmacologie si tehnologie farmaceutica, la partea de business si la componenta comerciala a farmaciei. Aceasta nu poate fi neglijata.

￢ Din perspectiva unui tanar farmacist, exista diferente intre asteptarile pe care le ai atunci cand intri in facultate si realitatea pe care o intalnesti ulterior in campul muncii.

￢ Cred ca una dintre cele mai mari provocari este trecerea de la pregatirea stiintifica la aplicarea ei in practica si la asumarea deciziilor profesionale. Iar ceea ce ne dorim, de fapt, este mai multa autonomie profesionala.

￢ Cred ca aceasta lipsa de autonomie poate genera un nucleu de frustrari in randul tinerilor farmacisti.

￢ Se vorbeste tot mai mult despre scaderea numarului de candidati si despre diminuarea atractivitatii profesiei, dar eu cred ca profesia in sine ramane atractiva.

￢ Daca vorbim despre cum putem construi un viitor mai bun pentru profesia de farmacist, cred ca trebuie sa mergem pe doua directii: sa fim responsabili pentru propria pregatire si sa nu ne fie teama sa plecam dintr-un loc in care nu ne simtim respectati sau in care profesia noastra nu este respectata.

￢ A doua directie tine de mediul in care se practica profesia si de reglementari.

￢ Profesia de farmacist este in continuare atractiva, este o profesie frumoasa si nobila, care nu si-a pierdut sensul.

￢ Problema este ca mediul in care se desfasoara nu este intotdeauna la fel de ofertant. Angajatorul trebuie sa creeze un mediu sigur, in care farmacistul sa simta ca are autonomie profesionala si ca poate construi o cariera.

Roxana Ulmeanu, director general, Remedia

￢ Piata online este tentanta, dar trebuie sa valorificam mult mai bine profesia de farmacist si sa il degrevam de eliberarea medicamentelor si de activitatile logistice foarte laborioase pe care le face: receptia medicamentelor, scanarea produselor, pozitionarea in raft, cautarea lor, nenumarate rafturi, activitatea logistica pura care dureaza timp.

￢ Noi vedem distributia si farmacia viitorului orientate foarte mult in zona de digitalizare, pentru ca datele au o importanta foarte mare. Practic, viteza de reactie se bazeaza foarte mult pe zona de digitalizare si acuratetea datelor.

￢ In al doilea rand, automatizarea poate sa preia taskurile repetitive, fara eroare. Practic, creste productivitatea atat in zona de distributie, cat si in zona de farmacie, in spate, in zona de depozitare, dar si integrarea AI-ului, pentru ca ne ajuta extrem de mult, spre exemplu, la optimizarea unei prognoze de vanzari, a previzionarii vanzarilor viitoare, a eventualelor rupturi de stoc generate de discontinuitatea produselor farmaceutice, a delistarii de produse si preluarea vanzarilor produselor similare si asa mai departe.

￢ Deci, cele trei arii - digitalizare, automatizare si integrarea AI-ului - reprezinta viitorul atat in zona de distributie, cat si in zona de retail farmaceutic si merita toata atentia noastra pentru viitor.

Marius Ciuperca, director general, Setrio, parte a Symfonia Group

￢ Suntem producator de softuri pentru industria de sanatate din Romania. Am inceput cu aplicatii pentru farmacii, am continuat cu softuri pentru medici, clinici medicale, distribuitori de medicamente, producatori. Acoperim toata aria de jucatori din industria de sanatate.

￢ Am lansat recent o aplicatie de mobil pentru pacienti, prin care pot sa scaneze reteta in momentul in care ies de la medic si sa vada care este cea mai apropiata farmacie care poate elibera produsele. Poti sa faci rezervare in farmacie.

￢ Farmacistul isi doreste o aplicatie care sa functioneze repede, doreste sa aiba acces la cat mai multe informatii, daca se poate intr-un singur ecran. Sunt pacienti cronici care vin in aceeasi farmacie si ca atare poti sa vezi ce ai eliberat ultima data.

￢ Ca sa fie profitabila, o farmacie trebuie sa fie foarte atenta la partea de achizitii si de stocuri.

￢ Oricat de bun vanzator ai fi, daca nu esti bun achizitor trebuie sa lasi pe altcineva sa faca aceasta afacere. Pentru ca farmacia este o afacere. Respectam profesia, dar pana la urma e un SRL cu contabilitate, cu intrari, cu iesiri.

￢ Si atunci, daca nu ai tehnologia care sa te ajute in aceasta obtinere a unei profitabilitati minime, e complicat sa rezisti pe piata.

Ramona Dobre, medic specialist endocrinolog si coordonator al activitatii medicale a Centrului de Obezitate din cadrul Institutului C.I Parhon

￢ Institutul Parhon are un centru de obezitate, dar nu e singurul. Sunt mai multe centre de obezitate deschise nu numai in Bucuresti, cat si in tara, nu numai in mediile de spitale de stat, ci si in mediile private. Lucrurile se schimba cu siguranta.

￢ La pacientul cronic nu vorbim doar de o lipsa de vointa, ci de niste modificari neuroendocrine adaptative ale organismului care, in ciuda schimbarilor comportamentale ulterioare, nu mai raspunde doar la terapie interventionala. Iar stilul de viata este mult mai complex decat doar mancare. Vorbim de somn, vorbim de stres, vorbim de exercitiu fizic.

￢ Avem multa populatie adulta cu obezitate in Romania, dar avem si multi copii. Si riscul ca generatiile viitoare sa creasca si mai mult aceste procente. Vorbim de grupe de varsta foarte mici. Un copil din trei cu suprapondere si obezitate la 8 ani. Partea de 9-15 ani este si ea cu cifre foarte dureroase.

￢ Vorbim si de un treatment gap. Studiile de afara arata ca la 5 din 10 pacienti cu obezitate li s-a spus ca au acest diagnostic de obezitate si mai putin de 1% sau 2 din 10 ajung chiar sa primeasca indicatie de tratament.

￢ Medicul de familie trebuie sa fie centrul de evaluare, de triaj al acestor pacienti, ulterior medicii de ambulator, de specialitati conexe, fie ca este medic endocrinolog, fie ca este medic diabetolog, fie ca este medic gastroenterolog. Si ulterior sunt varful, respectiv centrele de obezitate.

Marinela Sirbu, medic primar diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, SANADOR

￢ Marea majoritate a pacientilor cu diabet vin si cu obezitate. Obezitatea, ca si diabetul, este o boala cronica, o boala pe care nu o putem vindeca sub niciun chip. De asta si tratamentele inovatoare aparute trebuie gandite la fiecare pacient in parte.

￢ La fel ca si pacientul cu diabet, obezitatea trebuie tratata individual. Fiecare pacient in parte are un istoric in spate pe care noi nu il stim din primele minute in care intra in cabinet. Trebuie sa cunoastem patologia din spatele pacientului cu obezitate, trebuie sa cunoastem cauzele.

￢ Obezitatea, de multe ori, nu tine doar de vointa, obezitatea are foarte multi factori, este o boala complexa, cronica, o boala pe care nu o putem vindeca, dar o putem tine sub control si putem sa le oferim pacientilor nostri o viata mai buna, o viata fara frustrari, o viata fara cure de slabire interminabile, doar cu sfaturi medicale si, in unele cazuri, ajutati si de noile terapii.

￢ Complicatiile obezitatii si ale diabetului sunt mult mai costisitoare decat o luna de tratament pentru pacient. Intr-adevar, nu se deconteaza o luna, se deconteaza pe termen lung, dar si complicatiile sunt foarte costisitoare, sunt dezastruoase pentru pacienti si sunt cu internari interminabile, cu patologii complexe, atat neurologice, oftalmologice, renale.

Bogdan Moldovan, medic primar chirurgie generala, Sef Sectie Chirurgie Generala, Spitalul Sf. Constantin Brasov

￢ Daca ne uitam la evolutia numarului de cazuri de obezitate, initial acestea au crescut, iar acum, odata cu aparitia noilor molecule, incepem sa vedem o scadere.

￢ Obezitatea ramane insa prezenta tot mai mult in viata de zi cu zi, inclusiv de la varste foarte fragede, pe fondul cresterii nivelului de trai si al accesului la stilul de viata occidental. In acelasi timp, optiunile de tratament au evoluat foarte mult.

￢ Din punct de vedere chirurgical, am trecut de la chirurgia laparoscopica la proceduri robotice si tehnici minim invazive, iar industria farmaceutica a preluat o parte dintre efectele metabolice, hormonale si cerebrale ale chirurgiei bariatrice si le-a transpus in noile tratamente injectabile.

￢ Este important de spus ca aceste tratamente pot fi combinate.

￢ La pacientii cu obezitate severa exista deja tendinta de a incepe cu un tratament medicamentos pentru reducerea riscului, urmat apoi de chirurgie bariatrica.

￢ Chirurgia ramane foarte importanta, pentru ca este unul dintre cele mai pragmatice moduri de a reduce excesul ponderal si, fiind vorba despre o singura procedura, poate fi mai putin costisitoare decat tratamentele cronice.