Eveniment

￢ Salariile mici, dar si lipsa unei autonomii a pofesiei in cautarea vanzarilor mai mari ii fac pe multi tineri sa ocoleasca universitatile de farmacie ￢ Sub un candidat pe loc pentru specializarea de farmacist a fost "concurenta" in 2026 la admiterea pentru licenta la doua dintre cele mai importante universitati de medicina si farmacie din tara - Bucuresti si Iasi ￢ Businessurile din domeniu se confrunta cu marje mici de profitabilitate in domeniul farmaceutic: de 1%-3% ￢ O solutie ar putea fi ca farmaciile sa ofere anumite servicii medicale, de la consiliere, la vaccinare, monitorizarea tratamentului ￢ Razvan Munteanu, vicepresedinte, Asociatia Farmaciilor si Farmacistilor din Romania: Astazi, la Facultatea de Farmacie din Iasi au fost 23 de candidati pe 126 de locuri.

Profesia de farmacist trebuie sa-si recapete rolul de specialist in sanatate, iar extinderea serviciilor pe care farmaciile le pot oferi ar putea fi una dintre solutiile pentru cresterea atractivitatii domeniului. Tinerii farmacisti spun ca, dincolo de nivelul salariilor, una dintre cele mai mari probleme ale profesiei este lipsa autonomiei in raport cu presiunea comerciala. Reprezentantii farmaciilor si ai industriei atrag atentia ca marjele reduse de profitabilitate limiteaza capacitatea companiilor de a creste salariile.

Acestea au fost cateva dintre subiectele dezbatute la ZF Health & Pharma Summit in prima zi, eveniment organizat de ZF cu sprijinul Sanador, Sofmedica, STADA, Bondoc & Asociatii, Cushman & Wakefield Echinox, Dona.Logistica, GNP, IQVIA, Kineto Consult, Kinstellar, Monza Ares, Newpharma, Sanconfind, Sobi, Terapia, Umana Fertility, Zentiva, Aqua Carpatica.

"Cred ca este profesia de farmacist este una dintre cele mai minunate pe care le poti avea. Singura problema pe care o vad - si pot vorbi doar despre situatia din Belgia si Franta, pentru ca nu sunt atat de familiarizat cu piata din Romania - este ca, in primul rand, cred ca profesia in sine are nevoie de inovare. Cred ca un farmacist poate face mult mai mult decat fac astazi multi dintre farmacisti. Iar prin inovarea profesiei, printr-un accent mai mare pe servicii, pe valoare adaugata, pe accesibilitate, pe comoditate si prin utilizarea instrumentelor digitale, va creste atractivitatea acestei profesii", a spus Alexander Schmitt, chief e-commerce officer, Newpharma. Pentru tinerii care intra in profesie, una dintre dificultati este tranzitia de la pregatirea universitara, predominant stiintifica, la realitatea unei farmacii care este si un business. Denisa Nita, farmacist rezident si reprezentanta promotiei 2020-2025 a Facultatii de Farmacie din cadrul UMF Bucuresti, spune ca una dintre provocarile intalnite dupa terminarea facultatii a fost tocmai aceasta diferenta dintre pregatirea profesionala si componenta comerciala a activitatii.

"M-am lovit de partea aceasta de business, partea comerciala a farmaciei, care chiar nu este de neglijat si este important sa mearga in continuare, sa mearga impreuna, de fapt. Atat partea de profesie farmaceutica, ce inseamna farmacistul, dar nici sa fie neglijata partea comerciala", a spus ea.

Problema apare atunci cand componenta comerciala ajunge sa intre in conflict cu ratiunea pentru care farmacistul a fost pregatit, respectiv aceea de a raspunde nevoii pacientului.

"Tanarul farmacist are nevoie sa fie sigur ca decizia lui este bazata strict pe nevoia pacientului si pe competenta lui profesionala si nu neaparat pe latura comerciala a actului si a serviciului farmaceutic. Asta cred ca ar genera si genereaza un nucleu de frustrari in randul tinerilor farmacisti. Am vazut ca in discutie se aduce vorba si despre scaderea numarului de candidati si scaderea atractivitatii profesiei. Profesia inca ramane atractiva.

Problema remuneratiei nu poate fi ignorata si trebuie sa fie un echilibru intre aspectele comerciale si cele de autonomie profesionala, crede ea.

"In 2020 eram sub un candidat pe un loc. Mentorii, modelele inca exista, adica facultatea chiar isi face treaba. Dupa terminare apare problema. E importanta si partea de remuneratie. Trebuie sa fim in echilibru intre toate aceste aspecte, dar cred ca ce doare cel mai tare este legat strict de autonomia profesionala. Uneori farmacistul se simte incorsetat."

O alta directie discutata la ZF Health & Pharma Summit a fost extinderea rolului farmaciei dincolo de simpla eliberare a medicamentelor. Razvan Munteanu, manager si actionar al Professional Farmaline si vicepresedinte al Asociatiei Farmaciilor si Farmacistilor din Romania, considera ca farmacistii reprezinta o resursa importanta a sistemului de sanatate, care nu este folosita la adevarata capacitate.

"Din punctul nostru de vedere, profesia de farmacist si profesionistul, farmacistul, ar trebui sa-si reia rolul. Este o resursa nefolosita. In sanatate sunt aproape peste 20.000 de farmacisti, undeva la 30% din total resursa umana disponibila in sanatate, iar ea nu este recunoscuta. Farmacistul n-are rolul lui definit de lege foarte bine in a face preventie si in a face servicii farmaceutice reglementate si legiferate", a spus el.

Razvan Munteanu a dat exemplul vaccinarii si al testarii COVID ca servicii care au fost introduse in zona farmaceutica, dar care nu au dus inca la o extindere consistenta a rolului farmacistului.

"Sunt multiple servicii ce pot fi oferite. Ele sunt definite de foarte mult timp in multi ani in multe tari. In Romania in momentul de fata sunt doar doua, serviciul de testare COVID a fost primul care a fost legiferat in pandemie si vaccinarea in farmacie un al doilea, care nu a putut fi dus pana la capat. A fost un serviciu autorizat, dar care astazi nu are si rambursare pentru farmacist."

Pe de alta parte, industria farmaceutica si operatorii din retailul farmaceutic functioneaza intr-un mediu in care preturile reglementate si marjele reduse limiteaza spatiul pentru cresterea costurilor cu personalul.

"Cred ca un mare de click a fost in momentul pandemiei. Facultate de medicina si cea de farmacie sunt oarecum similare. Veniturile unui medic rezident, unui medic incepator au fost crescute foarte mult odata cu pandemia. Un medic rezident castiga atunci undeva la 3.000 lei sau ceva cand a inceput pandemia, sume care au urcat considerabil in ultimii ani", a explicat Andrei Condrea, director al diviziei de distributie din cadrul Dona Logistica.

In paralel, industria farmaceutica din Romania continua sa opereze cu preturi reduse la medicamente, ceea ce se reflecta in profitabilitatea farmaciilor.

"Una din problemele cu care se confrunta toata industria, de la producatori la distribuitori la farmacii, sunt in continuare preturile reduse la medicamente din Romania. Nu este ca si cum lanturile sau farmaciile independente ar avea marje de profit de 30% si nu vor sa mareasca salariile farmacistilor. Profitabilitate medie a farmaciilor ei de 1-2%", a completat Andrei Condrea

Razvan Prisada, presedinte, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania (ANMDM)

￢ Avem un proiect foarte important legat de discontinuitati, care este gestionat de Ministerul Sanatatii si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, din care suntem si noi parte: modernizarea sistemului de raportare, cel care ne da cele mai multe date despre stocuri si evolutia acestora in piata.

￢ Avem 37.000 de pozitii in nomenclatorul de medicamente din Romania, din care undeva la 7.000 sunt medicamentele care se regasesc in catalogul CANAMED, cele care sunt rambursate. Este absolut evident ca nu putem sa facem decat foarte limitat acest lucru.

￢ Odata cu implementarea sistemului, am toata speranta ca vom reusi sa facem acest lucru. Suntem printre primele tari din Europa care vor avea un sistem de acest tip functional.

￢ Intr-o prima faza avem nevoie sa stabilim relatii comerciale solide cu acele zone care sunt mari producatori de medicamente deja certificate.

￢ In discutia noastra pe partea de medicamente avem o problema de a vorbi despre capacitati de productie. Noi vorbim despre independenta Europei, care sa-si produca singura materia prima.

￢ Primul zid de care ne izbim in aceasta discutie sunt reglementarile interne legate de mediu. Trebuie sa spunem deschis: si eu vreau un aer mai curat si ape curate. Pe de alta parte, daca impui si pui ca singura bariera aceste reglementari, niciodata n-o sa producem in Romania, in Europa, in Uniunea Europeana, nici macar paracetamol, ca sa nu mai vorbesc de antibiotice.

Silvia Brumaru, general manager, IQVIA Romania si Moldova

￢ Piata farma a ajuns la 9 mld. euro, in august 2025-august 2026, in crestere cu 8,2%, dar cu scaderi de aproape 3% in unitati. Anul trecut a crescut cu 12% in valoare si 3% ca volum.

￢ Europa este estimata sa atinga o pondere de 23% din piata globala pana in 2030. Este a doua regiune din lume dupa SUA, care isi mentin pozitia de lider, cu aproape 52% .

￢ In Europa Centrala si de Est, cele mai mari doua piete sunt Polonia si Romania. Romania are un o pondere de 16%, iar Polonia aproape dublu. Cresterea in aceasta regiune este estimata la 9%, peste cresterea de la nivel global, de 7%, ceea ce inseamna ca suntem intr-o regiune in continua dezvoltare si care este de interes pentru companiile farmaceutice.

￢ Eram obisnuiti cu crestere double digit. Nu se mai intampla in urmatorii ani sa vedem o crestere atat de mare. Dar in continuare avem evolutie pozitiva

￢ Am sesizat o scadere a frecventei de cumparare. Daca inainte consumatorii cumparau o data pe luna, acum ei se duc si cumpara la o luna jumatate. Ar putea exista impact asupra tratamentelor pe care pacientii le iau.

￢ Din punct de vedere al canalelor prin care pacientii isi achizitioneaza tratamentele, farmaciile raman principalul canal de acces, cu aproape 95% pondere in unitati.

￢ Primele trei clase, care ocupa aproape 56% din volumul de piata, sunt cardiovascular, OTC-urile si sistemul nervos. Dar ele reprezinta valoric doar 32%.

Gabriel Dina, country lead, Pfizer Romania si Bulgaria

￢ Este nevoie de foarte multa rabdare. Dureaza 1.200 de zile pana cand un produs inregistrat la EMA ajunge sa fie compensat. Lucrurile stau si mai prost pe partea de oncologie.

￢ Nu avem criterii clare de prioritizare a bolilor, dupa cum nici nu avem criterii clare de alocare, la o scara mai larga, pe diferitele segmente ale eforturilor financiare.

￢ Mare parte din buget se duce pe spitale, peste aproape jumatate, o mica parte pe medicina de familie, asta e o veriga slaba. Sa speram ca vom vedea in viitorul apropiat o crestere a ponderii medicului de familie.

￢ Ideea este cum asiguram piete competitive generice, iar banii care se salveaza sa fie redirectionati catre inovatie.

￢ Fara patent n-am avea inovatie. Este un sistem foarte riscant si noi nu facem bani pe banii nostri, o facem pe banii investitorilor. Nu sunt multumiti cu ce le dai, se muta pe atatea alte domenii foarte atractive din punct de vedere financiar.

￢ Contributiile, platile pe care le facem inapoi catre Casa de Asigurari depasesc 1 mld. euro, deci avem mecanisme prin care estompam cresterea, ajustand pretul la nivelul situatiei economice din Romania, taxele de clawback, taxa de solidaritate, ceea ce platim, discounturile prin cost-volum, care se duc de la 25% la 75% cand vine vorba de pretul medicamentului in Romania.

Catalin Radu, director general, Bristol Myers Squibb Romania

￢ Cred ca sanatatea in Romania va continua sa mearga in sus, prin investitii mai mari, o calitate mai buna a actului medical si un acces mai bun la medicatie, pentru ca, din pacate, suntem inca mult sub media europeana.

￢ Daca ne uitam la timpul de acces la medicamente, Romania este la coada clasamentului, cu peste 1.100 de zile intre aprobarea unui medicament si rambursarea lui.

￢ Suntem undeva la jumatatea Poloniei, dar, in timp ce Polonia castiga doua puncte procentuale ca pondere in Europa Centrala si de Est, noi ramanem pe loc.

￢ Trebuie sa ne uitam cu atentie la cifre. Cehia are 10 milioane de locuitori, jumatate din populatia Romaniei, si avea o pondere de 13% in Europa Centrala si de Est, fata de 16% in cazul nostru. Si atunci trebuie sa ne intrebam: ce fac ei si noi nu facem? Investesc 10% din PIB in sanatate, in timp ce noi investim sub 6%.

￢ Avem medicamente pentru care pacientii nu au alternativa terapeutica si asteapta de aproape trei ani. Pentru unele exista de mai bine de doi ani si jumatate o prima decizie care recomanda compensarea, iar astazi inca nu s-a ajuns la rambursare.

￢ Cred ca este foarte important sa intelegem, pana la urma, ce inseamna inovatia. Inovatia salveaza vieti.

Tudor Nacev, partener achizitii publice si regulatory pharma, Guia Naghi and Partners

￢ Pachetul legislativ pe farma la nivel european are o noua directiva si un nou regulament si conditioneaza sau se doreste conditionarea unei parti a perioadei de exclusivitate a medicamentelor originale. O perioada de 1 an sau de 2 ani sa fie conditionata de solicitarea statelor de a fi pus medicamentul pe piata de catre producatori.

￢ Si aici statul poate sa vina si sa solicite includerea medicamentului in lista preturilor aprobate, depunerea dosarului de rambursare sau chiar punerea efectiva pe piata produsului, cu niste cantitati preagreate.

￢ Exista o componenta prin care mai multe state se pot uni daca doresc sa faca achizitii impreuna. Dar exista si masuri pentru procedurile de achizitie publica de la nivel national. Se doreste reglementarea criteriilor de rezilienta. In achizitii publice sa se urmareasca aceste dovezi, pentru medicamentele critice, de securitate a lantului de aprovizionare, dovezi in ceea ce priveste posibilitatea de furnizare, privind existenta unor furnizori viabili de medicamente.

￢ De asemenea, UE incepe sa incurajeze furnizarea produselor care sunt fabricate pe teritoriul european. Si la dispozitivele medicale exista un regulament care incurajeaza dispozitivele fabricate in Uniunea Europeana.

￢ Exista acte normative la nivel european care nu vizeaza doar sectorul farma, dar care vor avea un impact semnificativ si asupra lui.

Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc si Asociatii

￢ Cred ca ar fi rezonabil ca Romania sa ajunga, ca procent din PIB alocat sanatatii, la un nivel comparabil cu Polonia. Dupa aceea vine intrebarea: cum eficientizam? Sunt risipe absolut enorme in sistemul de sanatate, mai ales in zona spitalelor, care ocupa oricum o pondere foarte mare din cheltuiala statului pentru sanatate.

￢ Si in piata farma, evident, pot exista eficiente, dar este mai dificil sa le faci daca vrei, in acelasi timp, sa aduci inovatia mai repede la populatie.

￢ In ceea ce priveste eficientizarea, statul nu se concentreaza, deocamdata, pe sectorul public, unde a alocat foarte multe resurse.

￢ Sistemul prin care spitalele primesc bani in functie de diagnosticul si complexitatea cazului, nu a mai fost actualizat de foarte mult timp.

￢ Simplificat, pentru o raceala spitalul primeste o anumita suma, iar pentru o pneumonie primeste mai mult, pentru ca vorbim de un caz mai complex.

￢ Pentru ca acest sistem nu este actualizat, apare si riscul ca datele sa fie manipulate.

￢ Sunt spitale publice unde un caz mai simplu poate fi raportat ca unul mai complex pentru a primi mai multi bani.

￢ In plus, spitalele publice primesc finantari si pe alte cai, pentru salarii sau utilitati, iar acest lucru creeaza o discrepanta fata de sectorul privat.

￢ Intrebarea este unde pui acul corect: cat aloci sanatatii si unde directionezi banii astfel incat sa ai cel mai mare impact.

￢ In prezent, acul nu este pus corect nici din perspectiva finantarii, la 5,8% din PIB, dar nici din perspectiva modului in care sunt folosite resursele existente.

Mihai Stanciu, cluster head, Sobi Romania si Bulgaria

￢ Care este impactul bugetar al lipsei accesului la tratament? In speta bolilor rare, peste timpul specific de lung intre dezvoltarea unei inovatii pana la reglementarea inovatiei pe piata europeana, avem si cele 1.200 de zile.

￢ In demersul nostru de a imbunatati barierele actuale, poate ar trebui sa avem maturitatea sa nu cream alte bariere peste cele pe care le avem deja in sistem. Si aici ma refer la accesul la diagnostic intr-o etapa anterioara rambursarii unei molecule, pentru a nu contribui suplimentar la blocaje.

￢ Blocajele duc la lipsa de acces, iar lipsa de acces genereaza in cascada, in progresie geometrica, impacturi bugetare. Aici este unul dintre aspectele la care ar trebui sa ne oprim.

￢ Daca ne comparam cu Romania ultimilor 10 ani, astazi avem acces la solutii terapeutice la care in urma cu 10 ani doar visam. Daca ne comparam cu tari cu PIB comparabil, nu avem cum sa nu remarcam faptul ca poate am putea sa ne folosim mai bine atuurile pe care le avem in a genera acces acolo unde este nevoie.

￢ Este evident ca Romania are avantaje competitive extrem de mari. Este o piata importanta, exista extrem de multa excelenta medicala, extrem de relevanta, in special in bolile rare, unde multidisciplinaritatea atunci cand conduci un tratament este foarte relevanta. Asta a fost o incurajare din punct de vedere al businessului.

Mihai Fugarevici, general manager, STADA Romania

￢ E un timp foarte lung de rambursare la medicamentele inovative. Am avut un produs la care a durat 3 ani pana am obtinut rambursarea, un produs care nu avea alternativa terapeutica.

￢ Sistemul de sanatate nu are cum sa sustina intrarea medicamentelor inovative intr-un ritm accelerat. Un ritm accelerat ar trebui sa fie in jur de sase luni de la momentul inregistrarii. Cam acolo e un timeline corect.

￢ Singura metoda in care poti sa balansez costul cu medicatia este ca atunci cand un produs isi pierde patentul sa generezi un mediu care sa incurajeze transferul catre medicatia generica sau bio-similara pe acea molecula

￢ Avem o fabrica in Romania si intelegem ce inseamna plata taxelor. Nivelul de impozitare si de taxare este absolut urias.

￢ E foarte greu sa convingi un investitor sa vina sa puna o facilitate de productie in Romania, ca apoi sa explici de ce ai construit-o in Romania, cand este mult mai convenabil ca medicamentele sa le exporti catre o alta tara. Pentru ca mediul in care le pui pe piata aici nu este deloc in avantajul produselor respective.

￢ Am inaugurat fabrica in urma cu 2 ani si anul acesta producem mai mult de 100 milioane de cutii de medicamente. Undeva la finalul anului viitor cred ca trecem de 130 milioane de unitati. Avem un proiect nou de extindere a fabricii din Turda.

￢ Suntem in linie cu asteptarile companiei legat de productie, dar nu legat de desfacere pe piata din Romania.

Cititi AICI continuarea