Eveniment

￢ PNRR se incheie la 31 august, iar Romania, cu un guvern demis si cu un parlament in vacanta, mai trebuie sa adopte, pana la aceasta data, sase legi de care depinde o finantare de 5 miliarde de euro.

Europarlamentarii PSD ii acuza pe reprezentantii PNL din Parlamentul European ca ar fi votat impotriva unei cereri adresate de legislativul UE Comisiei Europene privind prelungirea PNRR, solicitare care ar urmari ca "statele membre sa poata utiliza, integral, fondurile europene disponibile si sa finalizeze investitiile deja incepute". Textul din Parlamentul European a fost respins, iar PSD acuza PNL ca a votat, prin reprezentantii sai, pentru respingerea textului, fapt infirmat de liberali.

PNL, prin vocea europarlamentarului Siegfried Muresan (propunerea PNL pentru functia de prim-ministru), spune ca prelungirea PNRR este imposibila in acest moment: "PSD vinde o iluzie care pune in pericol fondurile europene".

Potrivit lui Muresan, textul respins de Parlament viza cu totul altceva, nu fondurile din PNRR. Muresan spune ca Parlamentul European a solicitat inca de anul trecut Comisiei Europeane prelungirea termenului de implementare a PNRR (demers la care liberalii s-au asociat), insa Executivul european nu a acceptat o astfel de masura.

"Cu mai putin de doua luni inainte de termenul-limita de finalizare a PNRR, Comisia Europeana a transmis, in mod repetat, statelor membre sa prioritizeze proiectele mature pentru a finaliza PNRR-urile pana la 31 august", spune europarlamentarul liberal.

Cum de am ajuns in aceasta fundatura?

Nu mai are importanta practica acum cine si ce a facut in trecut, cert este ca in joc sunt 8,4 mld. euro din PNRR (din care 4,5 mld. euro, sume nerambursabile) care asteapta sa fie luati de Romania si nu pot fi luati pentru ca, realmente, legile ce trebuie adoptate pentru finalizarea demersului sunt fie in Parlament, pe circuitul legislativ (al unui parlament aflat in vacanta), fie nu sunt nici macar adoptate la nivelul guvernului. De ce s-a ajuns aici? Nimeni nu raspunde.

In plus, avem de-a face cu un guvern demis care nu mai poate adopta ordonante de urgenta, nu poate sa-si angajeze raspunderea in fata Parlamentului si nu poate promova legi. Asa ca confuzia este totala: cine promoveaza si cine adopta legile? Desigur, o solutie poate fi, tehnic, gasita, dar cu cine, cand campul politic este, in intregime, minat?

Pentru ca totul a trecut acum pe retelele de socializare, premierul demis, Ilie Bolojan, a descris, pe Facebook, situatia la zi a PNRR. Scrie el: "In lunile iulie si august, cel mai important proiect pentru Romania este absorbtia fondurilor europene din PNRR. Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub forma de granturi. Din aceste fonduri sunt finantate lucrarile la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferata, spitalele aflate in constructie, scolile si cresele, anveloparea blocurilor, precum si o buna parte dintre investitiile din orasele si comunele din intreaga tara".

Premierul demis spune ca, intrucat Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajarii raspunderii si nici la ordonante de urgenta pentru adoptarea legilor necesare pentru bunul mers al PNRR, este necesara convocarea Parlamentului in sesiuni extraordinare, pentru dezbaterea si adoptarea acestor acte normative, sase la numar. Odata adoptate, masura ar debloca 5 miliarde de euro, din fondurile PNRR.

"Pana la sfarsitul acestei saptamani, vom incheia toate consultarile cu Comisia Europeana si vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide si conducerilor celor doua camere propunerile de lege, astfel incat, in a doua jumatate a lunii iulie, acestea sa poata fi discutate si adoptate", a scris premierul.

Un lucru nu este insa explicat. De la debutul PNRR pana astazi au trecut deja sase ani. De ce au ramas cele mai importante legi pentru inchiderea acestui proiect pe ultima suta de metri?

Initial, Romaniei ii fusesera alocate, prin PNRR, aproape 30 mld. euro - jumatate granturi, jumatate imprumuturi. Administratia de la acea vreme vorbea de o "revolutie", vorbea de 80 mld. euro (din PNRR si fondurile structurale) care vor moderniza Romania. Cu vremea, suma din PNRR s-a redus la 21 mld. euro (pentru ca administratia nu s-a priceput sa acopere conditiile de acordare), cu 13,6 mld. euro granturi si restul imprumuturi cu dobanda mica - in general de 2% pentru ca sunt fonduri imprumutate in numele UE, care are o putere de negociere foarte mare. Dar si aceste fonduri sunt acum in pericol si pericolul vine din chiar aceasta neputinta a administratiei si a mediului politic, de a indeplini criterii pe care le-au luat in deradere sau le-au amanat pana intr-acolo incat sa puna in pericol finantari de miliarde de euro.