Opinii

Bancile de retail din Europa au incheiat cu venituri in crestere cu 3% si cu un profit operational in urcare cu 6%, anul trecut, in conditiile in care costurile au avansat cu doar 1%. Rezultatele acestea creeaza un moment oportun ca bancile sa isi reconstruiasca modelul de business pentru orizontul anului 2030, arata cea mai recenta analiza Retail Banking Monitor, realizata de strategy&, divizia de consultanta strategica a PwC.

O mare parte din performanta recenta ramane insa conjuncturala si se bazeaza pe dinamica favorabila a ratelor de dobanda, mai degraba decat pe modele de afaceri noi. Veniturile nete din dobanzi continua sa fie motorul dominant al profiturilor, dar nimeni nu poate garanta cat va mai dura acest avant. Din 2021 si pana acum, veniturile pe client ale bancilor europene au crescut cu 27,3%, in vreme ce costurile au urcat cu 6,2%, ceea ce inseamna ca prosperitatea actuala s-a construit aproape exclusiv pe partea de venituri, si nu pe reforme structurale de costuri. In acelasi timp, presiunile competitive se intensifica: competitorii castiga noi clienti, produsele de investitii de baza migreaza catre alti jucatori, iar AI incepe sa separe liderii de restul industriei.

Bancile care vor folosi veniturile actuale pentru a-si diversifica incasarile din comisioane si taxe, pentru a moderniza distributia, pentru a scala inteligenta artificiala si pentru a imbunatati eficienta capitalului vor fi mai bine pozitionate pentru faza urmatoare a dezvoltarii retail banking-ului.

Diferentele dintre pietele europene se adancesc de la un an la altul

Franta si Marea Britanie au crescut in continuare pe seama dobanzilor, cu avansuri ale veniturilor nete din dobanzi de circa 14%, respectiv 12%, in timp ce tarile nordice, Belgia si Polonia au trecut deja pe un model construit in jurul comisioanelor, unde cresterile s-au apropiat de 10%, semn ca alegerile de business ale bancilor, si nu doar contextul macroeconomic, incep sa faca diferenta intre castigatori si restul plutonului.

Sistemul bancar romanesc a mers chiar mai repede decat media europeana, cu active brute care au ajuns la 996,1 mld. lei la finalul anului, in crestere cu 8,8%, si cu un profit net de 15,4 mld. lei, potrivit Raportului anual al Bancii Nationale a Romaniei. In acest context, bancile locale par sa aiba o pozitie foarte buna: rentabilitatea capitalului a ajuns la 17,6%, rata fondurilor proprii de 25,8% depaseste media europeana de 20,4%, indicatorii de lichiditate se numara printre cei mai solizi din Uniune, iar raportul dintre costuri si venituri, de 48,9%, bate media de la nivelul pietelor europene cheie, de 51%. Mai mult, ele par sa fi aplicat deja reteta Strategy&, pentru ca veniturile nete din taxe si comisioane au urcat anul trecut cu 27,1%, adica de opt ori mai repede decat veniturile din dobanzi, care au crescut cu doar 3,3%. Insa, pe partea de cheltuieli, costurile administrative au sarit cu 12%, alimentate inclusiv de dublarea taxei pe cifra de afaceri de la 2% la 4%, o taxa al carei cuantum este estimat de BNR la 2,1 mld. lei pentru anul 2025.

Vulnerabilitatile raman aceleasi: rata creditelor neperformante a urcat la 2,7%, in timp ce media europeana a coborat la 1,8%, deteriorarea venind mai ales dinspre portofoliul de companii, chiar daca gradul de acoperire cu provizioane, de 62,4%, ramane cel mai ridicat din Uniune. Raportul dintre credite si depozite, de numai 66,2% fata de o medie europeana de 104,8%, arata cat potential de creditare sta nefolosit in bilanturile bancilor romanesti, in vreme ce expunerea pe titluri de stat, care a ajuns sa reprezinte 27,9% din active, leaga tot mai mult bancile de finantele statului.

Privind spre 2030: AI va redefini industria bancara

Analiza Strategy& arata ca bancile care reusesc sa treaca de la proiectele-pilot la fluxuri de lucru coordonate pe baza de AI pot castiga peste 15 puncte procentuale la raportul dintre costuri si venituri, adica echivalentul a decenii intregi de programe clasice de taiere a costurilor, iar un proces de creditare ipotecara automatizat de la un capat la altul se poate scurta de la cateva saptamani la cateva zile. Cine ramane in urma va acumula un dezavantaj de cost greu de depasit, mai ales ca liderii europeni opereaza deja la un raport intre costuri si venituri de 36%, fata de media esantionului analizat.

Adevarata amenintare vine insa din zona agentilor AI care actioneaza singuri in numele clientului, iar aici lucrurile au iesit deja din zona teoriei, dupa ce Mastercard a finalizat in 2025, impreuna cu Santander, prima plata din Europa executata integral de un agent de inteligenta artificiala. In momentul in care astfel de agenti vor gestiona lichiditatea clientilor, le vor rebalansa investitiile si le vor muta automat banii acolo unde randamentul este mai bun, marjele pe care bancile le considerau batute in cuie, de la economiile care stau neplasate in conturi pana la fondurile cu comisioane mari, vor incepe sa dispara. Intrebarea pe care o pune raportul, si pe care bancile nu o mai pot amana, este cine va detine agentul financiar al clientului, pentru ca, daca interfata principala va apartine unei platforme tehnologice, banca risca sa ajunga o simpla infrastructura invizibila in spatele ecranului altcuiva. Iar presiunea se vede deja in cifre, in conditiile in care Revolut estimeaza ca unu din trei conturi noi deschise in Europa ii apartine.

Planul pe care Strategy& il propune pentru orizontul anului 2030 este construit pe cinci piloni: venituri diversificate din comisioane si taxe, completarea tranzitiei catre vanzari digitale, adoptarea inteligentei artificiale ca instrument de productivitate in functiile de baza, pregatirea pentru agentii AI si adoptarea modelelor asset-light (in care banca, in loc sa detina active traditionale, se bazeaza pe tehnologie, externalizare si parteneriate pentru a oferi servicii financiare si a genera venituri) atat ca instrument de crestere, cat si ca driver al eficientei capitalului.

Insa o data cu cresterea utilizarii AI, cresc si pericolele. BNR noteaza in raportul sau ca digitalizarea accelerata si utilizarea tot mai intensa a inteligentei artificiale contureaza un profil de risc mai complex pentru banci, in care un incident cibernetic nu mai este o simpla defectiune operationala, ci poate declansa retrageri rapide de depozite si poate lovi in lichiditatea bancilor, motiv pentru care supravegherea va trebui intarita in perioada urmatoare.