Opinii

Ceea ce se intampla in intreaga lume in prezent are cauze multiple si multe dintre aceste cauze nu sunt noi. Una dintre acestea s-ar putea numi eufemistic "traiul pe datorie". Intr-un limbaj rural, acest termen poate fi usor tradus si asimilat cu "traiul pe caiet", expresie atat de mult frecventata in lumea satelor din tara noastra. Marea majoritate a tarilor lumii, incepand cu tarile dezvoltate cum ar fi SUA, Japonia, Marea Britanie, Franta si altele, traiesc pe datorie de multi ani. Exista insa o diferenta intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare sau tarile cu economii emergente.

Primul grup de tari are inca o capacitate mai mare de a rambursa/reinnoi datoriile contractate pe plan extern la termenele contractuale datorita PIB-urilor (Produsul Intern Brut) si rezervelor internationale mult superioare unei tari ca Romania. Mai mult, unele dintre aceste tari fac parte din uniuni monetare cum este cazul celor din zona EURO, care zona are in spate o puternica banca centrala si anume Banca Centrala Europeana (BCE). Pana in ultimii ani, aceste tari au beneficiat de stabilitate politica relativ buna, desi lucrurile s-au deteriorat semnificativ dupa ianuarie 2025 cand noua Administratie americana a preluat controlul. Se poate spune ca haosul geo-politic, razboaiele din Ucraina (agresiune a Federatiei Ruse inceputa inca din februarie 2022 si fara previziuni certe de incheiere, desi este mediata de SUA) si Iran (2026) si inflatia persistenta au condus la crestere gradului de nemultumire a populatiilor din tarile respective. De asemenea, pretul petrolului a crescut evident mai mult dupa inceperea ostilitatilor in Iran, dar trebuie mentionat ca Europa a inceput sa simta efectul dupa 2022 cand petrolul si gazele rusesti nu au mai fost acceptate. In schimb s-a importat aceasta marfa la un cost dublu din surse americane, norvegiene si altele. Acest lucru a dus la majorarea preturilor de la statiile de benzina si la o inflatie generala/persistenta, spre nemultumirea populatiei.

Aceste nemultumiri sunt evident semne ale politicilor utilizate ani de-a randul de unele tari dezvoltate de a trai pe datorie. Atunci cand se incearca punerea in ordine a situatiei finantelor publice, demonstratiile si protestele sunt inevitabile. Sunt multe situatii in care aveam de-a face cu adevarate "paralizii politice" in care politicienii nu au curajul sau, pur si simplu, nu pot sa introduca masuri de austeritate financiara sau bugetara stiind foarte bine care vor fi consecintele sociale ale unor astfel de masuri. Unele dintre aceste convulsii, de obicei pasnice, au inceput in ultima vreme sa ia chiar si forme violente. Cazul Frantei, unde demonstratiile studentilor nemultumiti initial de conditiile de educatie, au degenerat in jefuiri de magazine, incendieri de masini etc., este cel mai ilustrativ din acest punct de vedere.

In afara acestor forme de exprimare ale nemultumirilor populatiei, analistii de pe pietele financiare mai au aditional si alte instrumente cum ar fi evolutia cursurilor de schimb sau cresterea dobanzilor practicate de bancile centrale sau de bancile comerciale. Si in aceasta privinta avem exemple care cu cativa ani in urma erau de neconceput. Imixtiunile Administratiei SUA in conducerea politicii monetare a Sistemului Federal de Rezerve (Fed) pana in mai 2026, cand mandatul lui J. Powell a incetat, sunt bine cunoscute de public.

Demonstratii de strada in Franta & Cursul Leului fata de EURO (2016 - Oct. 2026)

Sursa: CNBC din 19 octombrie 2026; Grafic i ntocmit cu date BNR - Baza de date interactiva.

Pe acest fundal de tensiuni sociale fara precedent au inceput sa castige teren partidele populiste sau chiar de extrema dreapta. Finantele multor economii dezvoltate sunt sub un stres deosebit de acut pe care politicienii incerca sa-l domoleasca prin datorii din ce in ce mai mari, atat ca sume absolute, cat si ca indicatori macro-economici considerati pana de curand ca fiind nesustenabili si deosebit de riscanti. Cazurile a doua mari puteri economice din Europa Occidentala prezentate prin cifrele de sinteza de mai jos sunt mai mult decat elocvente.

Indicatori cheie ai Frantei si Marii Britanii (UK)

Tara

Valuta

Datorii totale

(trilioane)

Datorii/PIB

(%)

Deficit bugetar 2025 (%)

Franta

EUR

3,59

118

5,1

Marea Britanie

GBP

3,00

94

4,3

Nota: Pentru UK datele se refera la anul fiscal aprilie 2025 - martie 2026;

Sursa: Office for Buget Responsability pentru UK si M. Khan - Is ECB on brink of bailing embattled France - The Times din 24 octombrie 2026 pentru Franta.

Pentru tarile cu economii mai putin dezvoltate, riscul de incapacitate de plata este insa mult mai evident, iar consecintele/semnele unei asemenea stari de lucruri nu sunt dificil de imaginat (re-esalonari, dobanzi mai mari, rating-urilor de tara de nivel scazut, nemultumiri ale populatiei care mai nou a inceput sa se manifeste de asemenea prin convulsii sociale, lupte de strada sfarsite cu numeroase arestari si/sau raniri ale organelor de ordine si altele).

Autorii acestui scurt demers au semnalat in mai multe articole riscurile acumularilor de datorii externe si a traiului pe datorie, mai ales in cazul Romaniei, inca din septembrie 2018. Atunci am mentionat cresterea rapida a datoriei externe in paralel cu datoria interna ca fiind ingrijoratoare, dar nivel actual al acestui indicator macro-economic, conform cifrelor publicate de BNR in septembrie 2026, este alarmant de mare comparativ cu anii anteriori. Trebuie notat ca in acest interval de timp relativ scurt (2018 - 2026), au fost ani in care nivelul datoriei externe a crescut cu aproape 20%. Nivelul cel mai inalt comparativ cu anii precedenti a fost inregistrat in 2020 si 2024 de 19,6%, urmat de 19,2% in 2023. La o analiza atenta si mai detaliata a cauzelor se pot identifica unele explicatii pentru aceste situatii. O cauza obiectiva a fost cea legata de criza de proportii biblice provocata de pandemia de COVID-19 inceputa in martie 2020. A urmat apoi "operatiunea speciala" cum a fost denumita eufemistic agresiunea Federatiei Ruse impotriva Ucrainei. Acest razboi a condus la milioanele de refugiati care au intrat in tara noastra din Ucraina (ca si in Polonia, Ungaria si Republica Moldova, de altfel), cu toate costurile asociate, inflatie, preturile la energie si altele.

Romania - Evolutia datoriei externe, 1989 - 2026 (miliarde)

Explicatii & Indicatori

1989

2018

2024

2025

2026*

Valuta

USD

EUR

Datoria externa

-0.8

99,8

203,5

227,3

238,1

Rezervele internationale (fara aur)

0

33,1

62,1

64,8

60,1

Valoarea rezervelor de aur

0,9

3,7

8,4

12,2

12,3

Datoria externa/PIB (%)

0

34,6

54,8

58,9

>60

*pentru 2026 s-au folosit ultimele date disponibile.

Sursa: A. Tanase si M. Radoi, Finante si Chestiuni Monetare Actuale (vol. I si II), 2021-2023 si BNR.

Pe plan intern, unde autoritatile romane pot si ar trebui sa controleze situatia, este de notat nivel scazut al productiei locale la multe produse pentru care Romania are intr-adevar un potential ridicat. Acest lucru a condus la deficite ale balantei comerciale fara precedent (EUR 32,3 miliarde in 2025). Controlul gradului de indatorare (la intern, dar mai ales la extern) trebuie exercitat strict.

Romania a continuat sa imprumute in ultimii opt ani bazat pe programe care nu erau adecvate, nu erau canalizate in mod corect si/sau care au fost abandonate in mod frecvent odata cu desele schimbari de guverne. In ciuda unui nivel bun al rezervelor internationale (EUR 64,8 miliarde la sfarsitul anului 2025, dar in scadere la EUR 60,1 miliarde la 30 septembrie 2026) si a unor detineri bune de rezerve de aur (103,6 tone in valoare de EUR 12,3 miliarde la aceeasi perioada, la preturile curente), tara a platit dobanzi mai mari comparativ cu alte tari din regiune.

O alta problema fundamentala a fost ca fondurile imprumutate din strainatate erau directionate mai degraba catre consum si nu catre investitii. In prezent, datoria externa a Romaniei a depasit nivelul de 60% din PIB-ul sau, nivel considerat ridicat dupa analizele facute de organizatiile financiare internationale si agentiile de rating international. Emigrarea fortei de munca a tinerilor romani (circa 5 milioane au parasit Romania dupa Decembrie 1989, dintre care cei mai multi in ultimii 10 ani) a dat o lovitura puternica potentialului economic al tarii. Populatia Romaniei a scazut de la 23,2 mln la 1 iulie 1990 la 19 mln de rezidenti la 1 ianuarie 2026, dupa datele publicate de INS. La toate acestea s-a adaugat "paralizia politica" a unui Guvern interimar de la 5 mai pana la 20 octombrie 2026.

Mai mult, deficitul bugetului de stat consolidat a fost deosebit de ridicat in 2024 (9% din PIB) si 2025. Acesta a fost mult mai mare decat nivel negociat cu UE pentru anii respectivi, in principal datorita unor cheltuieli in crestere si unei colectari relativ slabe a veniturilor. Nu exista disciplina financiara, iar sectorul financiar al tarii trebuie pus in ordine. Din pacate, legea bugetului este incalcata in multe cazuri. Toate acestea sunt nesustenabile pe termen scurt si mediu. Fara o crestere economica bazata pe productie si servicii si nu in mod singular doar pe consum finantat prin datorie externa (cum a fost cazul de pana acum), cel mai probabil Romania va continua sa se imprumute atat la intern cat si la extern, iar cursul de schimb al Leului va continua probabil trendul de depreciere (semn clar al traiului pe datorie) din ultimele luni ale anului 2026. In acest context, cursul de schimb al Leului (cel mai bun si cel mai sensibil indicator al sanatatii unei economii, (de facto pretul preturilor cum l-a denumit Academicianul C. Kiritescu) sau al unui sistem politic) a ajuns deja la 5,40 Lei/EUR (depreciere de circa 8% fata de inceputul anului curent) si pericolul deprecierii persista. Prezentul Guvern, recent investit de Parlament, Ministerul Finantelor si BNR trebuie sa controleze deficitele interne si externe, care sunt semne clare ale traiului pe datorie practicat in ultimele trei decenii.

Daca acest lucru se va intampla in 2027 (in vremurile deosebit de tulburi si de neclare care guverneaza ordinea mondiala incepand cu 20 ianuarie 2025) ramane de vazut. Semnele de avertizare date de indicatorii macro-economici si de pietele internationale nu trebuie ignorate.

Al. M. Tanase

Mihai Radoi