Banci si asigurari

Primele brute subscrise au crescut cu circa 15% in primul trimestru al acestui an raportat la aceeasi perioada a anului trecut, iar in cazul asigurarilor de viata cresterea a fost de aproximativ 23%, sustine Sorin Mititelu, vicepresedinte ASF, responsabil de zona asigurarilor.

"As intari si as ingrosa cuvantul "optimism". Un optimism justificat si validat inclusiv de informatiile statistice. Datele nu sunt inca publice, urmeaza publicarea raportului privind rezultatele pietei pe primul trimestru, insa pot spune ca, raportat la aceeasi perioada a anului trecut, primele brute subscrise au crescut cu aproximativ 15%. In ceea ce priveste asigurarile de viata, cresterea este de aproximativ 23%", a spus el in cadrul evenimentului ZF Insurance 2026.

Ce a mai spus Sorin Mititelu in cadrul evenimentului ZF:

￢ A existat o continuitate in discursul de pana acum si ati ajuns la capitolul debirocratizare. Da, este un trend general de simplificare. Practic, acesta a inceput cu reducerea numarului de ghiduri, mai ales la nivelul EIOPA, care la randul lor se transpun in alte ghiduri sau norme la noi. Este un proces in derulare, nu unul care sa se intample peste noapte.

￢ As vrea doar sa comentez ceva legat de aceasta debirocratizare ca proces. Intr-o lume mai complexa, cu mult mai multe date si informatii, debirocratizarea nu va insemna mai putine informatii. Va continua trendul de a se solicita si mai multe date.

￢ In schimb, se va schimba modul in care se vor obtine aceste date, cum se vor transfera, prelucra si apoi returna catre piata ca informatii procesate. Daca este sa ne gandim la debirocratizare ca la mai putine date, nu aceasta este directia. Este un paradox: debirocratizarea se va face mai mult atunci cand vom avea mai multe date.

￢ Tot legat de debirocratizare, as recomanda sa existe si o privire din interior, nu doar din exterior. Adica sa fie analizata documentatia cu care operati, procesele pe care le-ati desenat si reglementat.

￢ Putem discuta si concret. Sunt solicitate anumite documente pentru a putea dovedi ca un anumit lucru s-a intamplat in relatia cu clientul, dar cerintele sunt minimale in ceea ce priveste structura. De asemenea, unele dintre ele pot fi folosite pentru mai multe produse si pentru mai multe interactiuni cu acelasi client.Aici exista si o anumita retinere. Se merge catre varianta conservatoare de a avea cat mai multe "hartii", chiar daca acum majoritatea acestor documente sunt in format digital. Deci este o evolutie si din aceasta directie, nu numai din exterior catre interior, ci si din interior catre exterior.

￢ Grija numarul unu, de fapt cea fundamentala, este legata de stabilitatea financiara a sistemului. Faptul ca Romania se afla astazi la o rata de penetrare de doar 1,3% din PIB se datoreaza si faptului ca am avut prea multe evenimente negative, prea multe falimente in piata, ceea ce a erodat increderea tuturor si a franat sau inhibat initiativele de dezvoltare, investitiile, dezvoltarea de canale de distributie, produse si chiar intrarea unor noi jucatori. Aceasta stabilitate financiara a pietei si, implicit, stabilitatea financiara a fiecarui jucator din piata reprezinta prioritatea absoluta.

￢ In ceea ce priveste situatia actuala, putem spune ca ne aflam in parametri de normalitate. Avem acea cerinta de capital standard evaluata printr-un indicator situat undeva la 160%, un nivel confortabil in corelatie cu structura portofoliilor de produse si structura pietei.

￢ Avem totusi aceasta anomalie, daca ne comparam cu celelalte piete, in care asigurarea de raspundere civila are o pondere atat de mare incat face ca celelalte produse, pentru care exista cerinte de capital mai mari, mai ales in asigurarile de viata, sa nu conduca automat la un indicator de o valoare si mai mare. Piete similare din Europa de Est ar avea acest indicator in jur de 200%, iar pietele mature, dezvoltate, la 250-300%, dar acest lucru este datorat in mare parte structurii pietei.

￢ Reamintesc care a fost motivatia introducerii unui astfel de sistem de control, de echilibrare a raportului dintre cerere si oferta. Iesirea din piata a unui jucator care avea o pondere foarte mare conducea automat la riscul unui comportament de tarifare care ar fi expus serios consumatorul. Acest lucru ar fi determinat un grad de cuprindere in asigurare mai mic, ceea ce reprezinta un risc si un subiect de interes public general. Asadar, acest lucru trebuia gestionat in mod proactiv, nu lasat exclusiv la mana fortelor pietei.

￢ Dupa mai bine de un an, putem spune urmatorul lucru: gradul de cuprindere in asigurare creste incet, dar creste. Numarul de polite raportat la parcul auto este in usoara crestere. Acesta este elementul care dovedeste ca acel mecanism a fost necesar si ca, pana la urma, a produs efectul dorit.

￢ Apoi, ce mai putem observa la un an distanta este ca trecerea de la perioada de plafonare la un sistem normal, competitiv, a fost una graduala. Nu am avut socuri, nu am avut evenimente care sa conduca la nevoia unor noi interventii. De asemenea, am vazut schimbari de comportament atat la nivelul asiguratorilor, cat si in zona de intermediere si cred ca incepem sa avem si o intelegere mai corecta a acestui produs.

￢ Ceea ce nu se putea opri sau influenta prin masuri administrative este evolutia primelor, care in final este una obiectiva, pentru ca reflecta necesitatea de a mentine echilibrul sistemului asigurarilor de raspundere civila. Din punct de vedere financiar, acesta trebuie sa fie sustenabil.

￢ Chiar daca rezultatul tehnic la final de an, la nivelul intregului sistem, a fost usor negativ, aceasta diferenta a indicat necesitatea unei ajustari de prima, lucru pe care l-am observat la inceputul acestui an si probabil ca va mai continua o perioada. In plus, aceasta crestere se datoreaza si unor efecte venite din zona costurilor, costuri care au legatura cu produse si servicii non-financiare.

￢ Este o intrebare recurenta, venita pe fondul acestui lung sir de evenimente negative. La un moment dat, aceasta recurenta risca sa devina excesiva. Sa pui aceasta intrebare in conditiile in care situatia este radical schimbata nu cred ca ajuta la nimic, atata timp cat avem cu totii informatiile si datele necesare si vedem ca situatia este complet schimbata. Da, astazi avem o piata RCA stabila din punct de vedere financiar. Riscurile pe care le-am avut in trecut nu au disparut complet, pentru ca viitorul este imprevizibil, dar ele sunt mult diminuate.

￢ Operam intr-o piata unica europeana si avem mai multe forme de intrare in piata. Exista si varianta in care jucatorii opereaza in piata noastra pe baza pasaportului european, fie prin sucursala, fie prin libera prestare de servicii.

￢ La nivelul pietei europene, setul de reglementari, instrumente si practici este uniform. Toate autoritatile nationale de supraveghere urmeaza aceleasi reguli. Cu alte cuvinte, nu ar trebui sa existe diferente de abordare in evaluarea activitatii unei companii si in interpretarea indeplinirii conditiilor de solvabilitate.

￢ Totusi, exista spatiu pentru un anumit arbitraj de supraveghere. Pentru unele autoritati, anumite companii au o pondere redusa in piata lor si atunci nu reprezinta o prioritate. Reactia poate veni mai tarziu. In alte situatii exista practici mai permisive, in altele mai stricte.

￢ Noua, ca autoritate locala, ne ramane ca instrument principal componenta de conduita. Din acest punct de vedere avem o activitate din ce in ce mai intensa si mai proactiva. Atunci cand a fost necesar, am si intervenit.

￢ Trebuie insa sa evitam ideea ca romanii sunt buni si strainii sunt rai. Nimeni nu este perfect. Pot exista probleme, dar exista si solutii. Important este ca interventia sa fie cat mai timpurie si sa minimizam eventualele efecte negative.

￢ Dupa cum se vede nu doar din statistici, ci si din analizele realizate de entitati independente, piata de asigurari din Europa de Est si implicit din Romania este evaluata ca avand un potential de crestere foarte mare. Prin urmare, interesul pentru a intra intr-o asemenea piata, mai ales din partea jucatorilor care au prezenta regionala sau sunt in proximitatea Europei de Est, este din ce in ce mai mare. Este de asteptat sa vedem interes pentru intrarea unor noi jucatori.

￢ Nu este neaparat nevoie sa vina prin infiintarea unei noi companii, mai ales daca sunt deja inregistrati in Uniunea Europeana. Exista semnale si informatii privind interesul mai multor jucatori de a opera in piata noastra. Nu pot da nume concrete, dar vorbim despre jucatori regionali. Polonia, Germania si Italia sunt exemple.

￢ Schimbarea legislatiei reprezinta un instrument, o solutie, dar aplicarea este si mai importanta. Prin urmare, trecerea la o supraveghere bazata pe riscuri este cat se poate de necesara, as spune chiar stringenta. Este insa un proces de durata, pentru ca presupune trecerea de la o supraveghere bazata pe conformitate - in care faci o simpla comparatie intre a avea sau nu un document, a avea sau nu un anumit text, o anumita structura si ajungi la concluzia ca este conform sau nu - la evaluarea modelelor de business, a sistemelor de guvernanta, a politicilor de constituire a rezervelor si a metodologiilor de calcul, a politicilor de investitii si a multor altor aspecte.

￢ Este un proces care necesita know-how adecvat la nivelul celor care fac astfel de analize, instrumente potrivite si practica. Suntem in acest proces, desi resursele de care am avea nevoie, atat cantitative, cat si calitative, sunt mai mari decat cele pe care le avem in prezent.

￢ As mai mentiona o prioritate. Vorbeam mai devreme despre stabilitatea financiara si despre supravegherea bazata pe risc. Din tot ce s-a discutat pana acum, am abordat subiectele mai ales din perspectiva asiguratorilor. Trebuie sa punem alaturi si perspectiva consumatorului, iar astfel ajungem la ceea ce se numeste conduita de piata.

￢ In ceea ce ne priveste, incepem sa acordam din ce in ce mai multa atentie acestui domeniu. Au fost alocate resurse si au fost initiate diverse actiuni care sa conduca la imbunatatirea conduitei de piata. Nu este un subiect "soft", cum ar putea parea la prima vedere. El poate avea impact asupra fundamentelor intregului sistem de asigurari, pentru ca influenteaza major increderea.

￢ Ceea ce este cel mai vizibil in conduita asiguratorilor in relatia cu consumatorul final este momentul adevarului: plata daunelor, despagubirilor si indemnizatiilor. Daca acel proces nu este bine gestionat, corect si echitabil, toate investitiile in tehnologie, in pregatirea personalului si toate celelalte eforturi vor avea o eficienta minima, nu maxima. Prin urmare, astfel de comportamente sunt absolut necesare.

￢ As mai adauga un aspect. Vorbim despre inovatie, despre produse si despre nevoile clientului. Dar sa nu uitam ca toate acestea trebuie puse in ecuatia "value for money". Cu alte cuvinte, produsul trebuie sa fie adecvat profilului clientului si sa ofere beneficii reale pentru banii pe care acesta ii plateste.

￢ Exista un mic paradox. Desi este de interes sa avem o piata cat mai dezvoltata pe aceasta categorie de produse, atunci cand a aparut socul din perioada 2009-2011, impactul in Romania a fost mai redus tocmai pentru ca aveam o piata mica. In schimb, in pietele cu volume foarte mari impactul a fost intr-adevar unul semnificativ. Din acest motiv, astazi ne aflam intr-o situatie favorizata de faptul ca experientele negative din alte piete au determinat introducerea unor reglementari si reguli suplimentare.

￢ Sa nu uitam regulile privind PRIIPs. Acum sunt in discutie noi reguli privind investitiile de retail. Au fost introduse mecanisme care au adus mai multa disciplina in piata. Pe acest fundament au venit si reglementarile privind Product Oversight and Governance. Lucrurile s-au imbunatatit. Riscul nu dispare, dar este administrabil. Clientii continua sa fie expusi riscului investitional, insa aici revenim la tema conduitei si la responsabilitatea asiguratorului in administrarea produsului.

￢ Produsele nu trebuie doar sa fie adecvate, ci si construite responsabil. Ideea ca poti crea un produs cu un nivel ridicat de risc investitional si sa presupui ca acesta va fi selectat corect de distribuitor si inteles perfect de clientul final reprezinta un risc important. Mai degraba, o astfel de abordare arata o responsabilitate redusa din partea asiguratorului, tinand cont de specificul pietei si de nivelul general de educatie financiara. Poti intra in piata cu astfel de produse, dar trebuie sa ai in vedere ca profilurile de risc pe care le introduci sa fie adecvate pietei in ansamblu, nu doar unui segment foarte restrans de clienti.

￢ Ati facut bine ca ati lasat RCA-ul la urma. Este bine sa facem acest lucru, pentru ca trebuie sa discutam din ce in ce mai mult despre celelalte clase de risc si despre alte categorii de produse, unde expunerea este mult mai mare, iar beneficiile economice si sociale sunt semnificativ mai importante.

￢ Avem riscurile catastrofale, in special riscul de cutremur, unde gradul de cuprindere in asigurare este de doar aproximativ 25%. Avem riscul de longevitate, preluat in mare masura prin asigurarile de viata. Acesta devine din ce in ce mai important pe fondul evolutiei demografice negative. Cu alte cuvinte, si aici este foarte mult de lucru.

￢ Avem o intreaga categorie de produse care contribuie la stabilitatea financiara a micilor afaceri, dar si a companiilor mari, iar implicarea sectorului de asigurari in aceasta zona este inca redusa.

￢ As mai aduce in discutie un risc care, deocamdata, este privit mai ales din perspectiva informarii si a vanzarilor: riscul cibernetic. Acesta este deja prezent. Este si o oportunitate de business, si o cerinta de reglementare si supraveghere. Avem deja DORA si urmeaza si alte reglementari.

￢ In final insa, acest risc va fi prezent aproape peste tot, pentru ca lucram din ce in ce mai mult cu date si cu instrumente care utilizeaza aceste date. De aceea, riscul cibernetic va deveni unul dintre riscurile majore ale economiei. Si mai sunt si altele. Avem multe riscuri care trebuie gestionate prin sistemul de asigurari, in beneficiul general, evident cu avantajele financiare necesare pentru actorii implicati, pentru ca altfel nu exista motivatia de a participa la acest sistem.