Opinii

Bine ati venit! Acest sector al economiei, transporturi, logistica si automotive, are ca misiune accelerarea vitezei de circulatie a oamenilor, a bunurilor si a serviciilor, de care avem nevoie pentru a trece la statutul de economie dezvoltata.

Primul lucru pe care vreau sa-l spun este ca transporturile, logistica si automotive inseamna sangele economiei. Si daca din punctul de vedere al sistemului financiar-bancar sangele economiei sunt banii, si suntem destul de jos din acest punct de vedere, daca masuram ca active bancare, raportat la PIB, Romania fiind undeva la 50% din PIB fata de 90% in Bulgaria si la 300% din PIB in restul economiilor de la vest mai dezvoltate, in zona aceasta, a transporturilor, a logisticii si a infrastructurii, Romania a facut progrese.

A doua chestiune este ca transportatorii se diferentiaza fata de foarte multe alte industrii din Romania, prin faptul ca au cea mai mare contributie, impreuna cu IT-stii, la fluxul pozitiv al balantei de plati, de 4-5 miliarde de euro pe an. Valuta care intra in economie ca urmare a serviciilor pe care transportatorii romani le asigura la nivel national, cat si la nivel international. Deci este un sector de activitate care practic, din punctul de vedere al competitivitatii de care se vorbeste asa de mult, ca Romania trebuie sa fie tot mai competitiva, demonstreaza ca este competitiv la nivel european si chiar supracompetitiv.

In al treilea rand, transport si logistica inseamna in mod fundamental eficientizarea, alocarea eficienta a resurselor de care pana la urma este vorba in economie si dezghetarea activelor Romaniei: active naturale, umane, de productie.

Daca ne asumam ca vrem sa trecem in urmatorii 10 ani de la 20.000 euro PIB per capita la 40.000 euro, cum am dublat PIB per capita in ultimii 7 ani, nu o putem face decat prin dumneavoastra, pentru ca trebuie sa fim mult mai rapizi, sa se deschida si regiunile "inghetate" ale Romaniei si totul trebuie sa functioneze la secunda intr-un circuit pe care il asigurati dumneavoastra, un circuit accelerat.

Vedem ce se intampla in stramtoarea Ormuz si cum gatuirile acestea ale oricarui punct de tensiune si punct critic in ceea ce priveste transportul international au efecte globale. Noi trebuie sa acceleram integrarea in lanturile internationale. Nu avem cum sa evitam aceasta chestiune.

Pentru ca la final consumatorul e rege si consumatorul alege marfa sau serviciul de oriunde. Si daca e mai ieftin si mai bun, nu ai cum sa-l opresti. Vedem cum s-au descatusat Orientul, Asia, in ultimii 30 de ani. China a ajuns de la 1% din PIB-ul lumii la 17%. America a ramas la 25-26%, dar uitati-va cu ce eforturi. Ceea ce se intampla acum cu Venezuela, cu Iran este o inclestare practic intre noua economie a lumii si vechea economie.

Europa, in aceeasi perioada, a scazut cam de la 24% din PIB-ul mondial la numai 17-18%. Deci e bataia pe resurse, sub dictatura consumatorului. Iar transporturile, logistica vor veni sa serveasca aceste cerinte care vedem ca accelereaza, nu se domolesc, pentru ca oamenii au tot mai multe pretentii. Deci aceasta este tendinta de baza.

Acum, in sectorul dvs. de activitate trebuie spus ca sunt bani si sunt alocari bugetare.

Romania, in ultimii 2-3 ani, a restrans, a tot ajustat in numele investitiilor in autostrazi. Si acestea iata ca se fac (slide 2). De aceea, in urmatorii 5 ani avem o fereastra de oportunitate extraordinara. Vom lega pentru prima data estul si vestul, nordul si sudul prin autostrazi. Investitiile in sectorul autostrazilor la ora asta sunt la un nivel record (slide 3). Dar sunt necesare apoi si investitii in productie, ca sa putem sa folosim aceste investitii in infrastructura.

Ca trebuie facut la acest capitol mai mult pentru asta nu auzim. Auzim numai deficite bugetare, cum sa ne restrangem, cat cheltuim cu dobanzile? Dar cum dezvoltam? Cum folosim ceea ce avem? Nu stiu cate telefoane au primit investitorii in logistica, in depozite, in productie de la presedinti de consilii judetene, de la primarii de pe traseul acestei autostrazi. Domnule, suntem pregatiti, veniti la noi cu investitiile? Asta trebuie sa fie preocuparea principala astazi.

Ceea ce se intampla astazi pe A1, dupa 20 si ceva de ani de investitii, in care pana la jumatatea distantei pana la Pitesti vezi stanga, dreapta numai hale si unitati de productie, trebuie sa fie la fel si pe A7 si pe A3, si mai departe pana in Transilvania, pe drumul expres pana la Craiova si in jurul A0. Deci ceea ce urmeaza in urmatorii 10 ani este sa va dublati, sa va triplati businessul, indiferent ce se intampla din punct de vedere fiscal, legislativ, al tensiunilor internationale, tensiunilor regionale. E un tavalug care nu poate sa fie oprit, comandat, cum spuneam, de consumator.

Doua lucruri pe care le avem in cap atunci cand vorbim de acest sector al transporturilor, desi el are in spate o complexitate mult mai mare, sunt automobilul personal si autostrada. Romanii tanjesc dupa autostrazi de zeci de ani. Si, in sfarsit, in ultimii 5-10 ani, avem o dublare a numarului de kilometri de autostrada. Dar cum? Cu bani, cu multi bani si asa cum spuneam in ultimii 4-5 ani s-a taiat de peste tot, dar nu s-a taiat de la alocarile pentru autostrada, pentru infrastructura rutiera. Asa ca de acum inainte, misiunea este sa punem la treaba aceste noi investitii. Abia e pasul 1 facut de acum.

Mai sunt inca 9 pasi pana la pasul 10 ca aceste investitii in infrastructura sa-si atinga cu adevarat efectele pentru economie si sa aduca inapoi ceea ce alocam noi astazi ca resurse, sa dezghete activele Romaniei, sa le puna la treaba. Si pentru asta e nevoie de o gandire strategica. Nu putem sa asteptam sa vina asa din cer aceste investitii, fara o gandire strategica de la nivel guvernamental, pe care deocamdata, din punctul meu de vedere, nu o vad in mesajele actualului guvern.

Avem o crestere de aproape opt ori a parcului de autoturisme dupa 1990 si vedem ca avem o buna corelatie si cu ceea ce s-a intamplat in economie si se mentine acest ritm (slide 4). Cred ca inca suntem la jumatate fata de nivelul mediu al Uniunii Europene ca numar de masini la mia de locuitori. Pe de alta parte, importanta pentru dezvoltarea economiei este cresterea numarului de autovehicule pentru transportul marfurilor (slide 5). Ce ne spune statistica? In aceeasi perioada a crescut de doar sase ori acest numar, mai putin decat autoturismele, deci consumul e driverul, insa e un ritm bun. Vedem o crestere fara sincope pe care o asteptam si in perioada urmatoare.

Avem nevoie de o dublare in perioada urmatoare ca sa folosim toate aceste oportunitati. Dobanzile sunt astazi mai mari, poate ca anul acesta va fi mai franat, traversam o perioada in care vedem o neincredere a consumatorului, dar fara indoiala tendinta, aceasta flacara a consumului si a nevoii de a creste si de a recupera din decalajele care ne despart de alte economii, se va mentine.

Sa vedem acum transportul de pasageri, feroviar si rutier. In anii '90, aveam 8,5-9 milioane de salariati. In economie se facea foarte multa naveta.

Am avut o prabusire a numarului de pasageri, acum o oarecare revenire (slide 6).

Mai departe, marfurile transportate. Scaderi mari (slide 7). O scadere care reflecta de fapt si faptul ca Romania, in ultimii 20 de ani, a devenit o economie a serviciilor. Astazi avem doar 15% din PIB in in industrie. Avem si un deficit de balanta comerciala enorm, pe care alte tari din jurul nostru nu il au. Polonia si Ungaria au ajuns sa aiba excedent comercial pentru ca au investit mai din timp, au atras investitii straine mai din timp.

Avem un decalaj din acest punct de vedere, insa tendinta ne arata o crestere in ultima perioada. Ramane rutierul peste feroviar, dar feroviarul va trebui sa devina la randul sau motor de crestere. De ce sa nu ne ambitionam sa ajungem macar la jumatate din ce se intampla in acei ani? Imi amintesc ca la Marasesti era un not feroviar, sunt 8-10 linii in fata garii. Cat de intens era traficul feroviar atunci? Daca logistic puteam sa mutam atata marfa, atatia pasageri si sa administram un asemenea portofoliu, inseamna ca putem sa ne gandim ca am putea ajunge iarasi la acest nivel. Iata numarul de vagoane de marfa, o reducere de trei ori (slide 8).

In schimb, bineinteles, avem o crestere exceptionala a transportului aerian, de 13 ori mai mult in aceeasi perioada (slide 9). Fara indoiala ca va urma o dublare in urmatorii 5-6 ani. Toate statisticile arata ca traficul va creste, se pregatesc investitii noi in aeroporturi. Pe de alta parte, avem aceasta presiune a combustibilului.

Si acum investitiile in cale ferata. Daca am compara, sa spunem asa, calea ferata electrificata ar fi echivalentul autostrazilor. Cand vorbim de cale ferata electrificata, aproape ca nu am progresat. Avem doar 400 km de cale ferate electrificata in plus (slide 10). Sunt teme pentru anii urmatori, ceea ce ne indica de fapt ce potential are economia de acum inainte.

Fara sa avem aceasta gandire strategica si sa reechilibram investitiile asa cum am reusit sa facem push-ul acesta extraordinar in ultimii 5-10 ani in investitii in infrastructura rutiera, de acum inainte avem ca misiune sa echilibram cu investitiile in calea ferata. Astfel incat sa putem sa ajungem la aceasta viteza a circulatiei de bunuri si de persoane, la alocarea eficienta a resurselor care ne va permite dublarea PIB de care avem nevoie pe urmatorii 10 ani in Romania.