Business Hi-Tech

￢ Uniunea Europeana a deschis competitia pentru pana la sapte gigafabrici de inteligenta artificiala, un program care ar urma sa mobilizeze peste 30 mld. euro din bani publici si privati, iar ofertele se depun pana pe 12 noiembrie.

￢ Romania nu se afla printre cele 18 state care au semnat acordul de achizitie comuna pentru program, iar in aceasta runda gigafabricile pot fi amplasate doar in statele care si-au asumat contributia financiara.

￢ Proiectul romanesc Black Sea AI Gigafactory, estimat la 4-5 mld. euro, prevede peste 100.000 de acceleratoare AI, in doua etape, la Cernavoda si la Doicesti.

Energia va fi factorul decisiv in construirea gigafabricilor de inteligenta artificiala pe care Uniunea Europeana vrea sa le finanteze. "Pe masura ce infrastructura de inteligenta artificiala este planificata tot mai des la scara de gigawati, alegerea amplasamentului seamana acum cu planificarea pe termen lung a infrastructurii energetice, nu cu instalarea unui centru de date conventional", a declarat pentru ZF Thomas Zacharia, vicepresedinte senior pentru sectorul public global si parteneriate strategice al AMD (Advanced Micro Devices). Gigantul american, care proiecteaza procesoare pentru calculatoare si centre de date, inclusiv cipuri pentru inteligenta artificiala, are din 2021 un centru de proiectare la Iasi.

Zacharia a condus intre 2017 si 2022 laboratorul national american Oak Ridge, unde a fost construit Frontier, primul supercomputer din lume care a depasit oficial pragul exascale, adica un miliard de miliarde de operatii pe secunda. Frontier functioneaza cu procesoare AMD, iar Zacharia s-a alaturat companiei in 2024.

Comisia Europeana a anuntat pe 30 iulie 2026 lansarea licitatiei pentru pana la sapte gigafabrici de inteligenta artificiala, derulata prin EuroHPC, intreprinderea comuna prin care Uniunea Europeana si statele participante finanteaza supercomputerele europene. Finantarea publica, din bani europeni si nationali, este de pana la 10 mld. euro, iar Comisia Europeana estimeaza ca programul va atrage investitii private de cel putin 20 mld. euro.

"O gigafabrica de inteligenta artificiala nu este doar un centru de date mai mare. Este construita pentru ceva ce o instalatie obisnuita pur si simplu nu poate face: sa antreneze si sa ruleze modele de inteligenta artificiala cu sute de mii de miliarde de parametri, folosind grupuri de mult peste 100.000 de cipuri care lucreaza ca unul singur", a precizat vicepresedintele AMD. Numarul de parametri arata, in linii mari, cat de mare si de complex este un model de inteligenta artificiala, iar formularea este aceeasi pe care a folosit-o Comisia Europeana cand a descris ambitia programului.

Scara acestor proiecte schimba si criteriile dupa care sunt alese locurile in care vor fi construite. "Pentru ca energia, nu numarul de cipuri, este acum factorul limitativ, aceste proiecte sunt planificate din prima zi ca infrastructura energetica, astfel incat amplasamentele alese vin cu stabilitatea retelei si cu pretul energiei pe termen lung deja rezolvate", a adaugat acesta.

In Europa, obstacolele critice tin, spune Zacharia, de stabilitatea retelei, de durata procedurilor de autorizare si de volatilitatea pe termen lung a pretului energiei. Acestea "trebuie depasite impreuna cu partenerii de afaceri si cu autoritatile de reglementare locale".

O arhitectura mai buna a sistemului, a afirmat oficialul AMD, "nu este o nota de subsol tehnica, ci ceea ce determina daca o gigafabrica poate fi operata la costuri acceptabile si poate fi justificata usor in fata autoritatilor de reglementare si a vecinilor". Comparatia pe care a folosit-o este cea a unei fabrici: o gigafabrica redusa la "o multime de GPU-uri", adica de procesoare grafice, ar fi "ca o fabrica cu utilaje excelente, dar fara linie de asamblare".

Portofoliul AMD include atat procesoare centrale (gama EPYC), cat si procesoare grafice (Instinct) si solutii de retea (Pensando), iar Zacharia a descris astfel felul in care compania le combina: "In loc sa vanda un cip si sa lase integrarea in seama altcuiva, AMD proiecteaza procesorul central, procesorul grafic, componentele de retea si software-ul ca pe un singur sistem conectat, astfel incat piesele sunt echilibrate de la inceput, nu asamblate ulterior". Echilibrul dintre aceste piese "transforma hardware-ul brut in ceva ce un spital, un producator industrial sau un laborator universitar poate folosi efectiv".

AMD atribuie acestei abordari cresterea de 38 de ori a eficientei energetice la nivel de nod, fata de 2020, pentru antrenarea modelelor AI si pentru calculul de inalta performanta. Pentru 2030, compania si-a stabilit o tinta de crestere de 20 de ori a eficientei la nivel de rack, fata de 2024. Un nod este, in esenta, un server, iar un rack este dulapul standardizat in care sunt montate serverele.

"Gigafabricile europene pot deveni un catalizator pentru infrastructura locala de inteligenta artificiala daca sustin participarea larga a ecosistemului, nu implementari izolate. Aceasta inseamna acces partajat pentru industrie, start-up-uri, universitati si institute publice de cercetare, capacitate comuna si inovatie la scara larga, nu subventionarea unor proiecte izolate", a subliniat Zacharia.

Un astfel de model tine de designul deschis si interoperabil al sistemelor, care "permite unui start-up din Varsovia si unui institut de cercetare din Munchen sa antreneze modele pe aceeasi capacitate de clasa mondiala, in loc ca fiecare sa fie nevoit sa-si construiasca sau sa-si permita propria instalatie izolata, ceea ce reprezinta exact genul de capacitate comuna, dezvoltata pe plan local, la care se refera "AI-ul suveran"", a explicat vicepresedintele AMD.

Ramane intrebarea de unde va veni cererea pentru aceasta capacitate de calcul. "Cresterea Europei in inteligenta artificiala va urma probabil punctele sale forte industriale, mai ales pe masura ce AI trece dincolo de serviciile cloud, in sisteme din lumea reala. O oportunitate majora se afla in ceea ce este descris tot mai des drept "Physical AI": sisteme inteligente integrate in infrastructura si in procesele industriale", a punctat Zacharia, care a enumerat, printre zonele cu cerere in crestere, productia industriala si robotica, cercetarea stiintifica si industriile reglementate.

Romania nu se afla printre cele 18 state care au semnat acordul de achizitie comuna pentru aceasta runda, iar caietul de sarcini al licitatiei prevede ca gigafabricile pot fi amplasate doar in statele care si-au asumat contributia financiara. Proiectul romanesc Black Sea AI Gigafactory, estimat la 4-5 mld. euro, cu peste 100.000 de acceleratoare AI, in doua etape, la Cernavoda si la Doicesti, a fost pregatit de Guvern in vederea obtinerii de finantare europeana. Declaratiile oficialului AMD privesc proiectele din Europa in ansamblu, nu proiectul romanesc.

Ofertele pot fi depuse pana pe 12 noiembrie 2026, iar proiectele castigatoare ar urma sa fie desemnate la inceputul lui 2027.