Opinii

1 . Caracteristici ale migratiei internationale in cazul Romaniei

Migratia internationala este un fenomen complex, care implica, la nivel mondial, un numar foarte mare de persoane si influenteaza direct procesele economice si sociale din majoritatea tarilor lumii. Dezvoltarea accelerata a comunicatiilor si a sistemelor de transport, in contextul globalizarii, a contribuit la intensificarea continua a acestui fenomen.

Alaturi de componenta economica, in fundamentarea deciziei de a migra dintr-o tara in alta intervin si conflicte militare de natura regionala, probleme de mediu, factori culturali etc. Conform rapoartelor Diviziei de Populatie a Natiunilor Unite, in ultimimii 35 de ani, numarul emigrantilor la nivel mondial a crescut de peste doua ori. Astfel, de la 154 de milioane de persoane in anul 1990, populatia emigranta a crescut constant, depasind 340 de milioane in 2024. In acest context, ponderea emigrantilor in populatia mondiala a urcat de la 2,9% in 1990 la 3,7% in anul 2024.

Structura demografica actuala a populatiei rezidente din majoritatea tarilor Uniunii Europene este, in mare masura, rezultatul migratiei internationale manifestate de-a lungul timpului. Fenomenele emigratiei si imigratiei au evoluat diferit de la o tara la alta, in functie de contextul istoric, economic si social.

In prezent, populatia Uniunii Europene include aproximativ 43 de milioane de persoane care traiesc intr-o alta tara decat cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spatiului comunitar [Eurostat, 2025]. Acest numar reprezinta circa 10% din populatia rezidenta a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul intr-un alt stat membru al UE, in timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din tari din afara Uniunii.

La nivel comunitar, in cinci state membre ponderea persoanelor care locuiesc pe teritoriul lor, dar au domiciliul intr-o alta tara, depaseste 18%: Luxemburg (47% din populatia rezidenta), Malta (28%), Cipru (24%), Austria (19%) si Estonia (18%). La polul opus se situeaza statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populatie, printre care se numara Romania, alaturi de Polonia si Slovacia, fiecare inregistrand valori de aproximativ 1%.

Este de remarcat faptul ca atat Romania, cat si Polonia se numara printre tarile cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migratie externa, precum si cu stocuri importante de emigranti la nivel european.

In evaluarea migratiei internationale trebuie avut in vedere faptul ca aceasta include mai multe componente: emigratia definitiva, emigratia temporara, migratia circulara si migratia sezoniera. Fiecare dintre aceste forme dispune de surse specifice de evaluare si influenteaza in mod diferit fenomenele demografice, precum si procesele economice si sociale, atat la nivel macroeconomic, cat si microeconomic.

Migratia internationala - un fenomen in crestere la nivel global

Pe tot parcursul acestei perioade, fenomenul migratiei internationale din Romania s-a inscris in acest trend, tara devenind, intr-un interval relativ scurt, una dintre statele cu un nivel ridicat al emigratiei. Fluxul anual al migratiei externe a fost determinat de o varietate de factori, insa schimbarile intervenite in economie si evolutia pietei fortei de munca, atat la nivel national, cat si in tarile dezvoltate, s-au numarat printre elementele definitorii.

Migratia internationala a contribuit pozitiv la dinamica economica si sociala, atat in tara de origine, cat si in cea de destinatie, cel putin pe termen scurt. Dincolo de datele statistice care reflecta dimensiunea fluxurilor sau a stocurilor anuale de migranti se afla persoane care, din motive diverse, au ales sa paraseasca tara temporar sau definitiv, generand schimbari semnificative nu doar in comportamentul individual sau familial, ci si la nivelul comunitatilor si al societatii nationale in ansamblu.

Cresterea plecarilor definitive din tara in ultimii ani

In Romania, odata cu recastigarea dreptului fundamental al fiecarei persoane de a calatori in strainatate, pe parcursul ultimelor trei decenii si jumatate, un numar important de romani a decis sa isi schimbe domiciliul sau resedinta in afara tarii. In acest context, pot fi delimitate doua componente majore ale emigratiei internationale.

Pe de o parte, se afla emigratia definitiva, care presupune schimbarea domiciliului din Romania intr-o alta tara. Pe de alta parte, emigratia temporara include persoanele care aleg sa plece in strainatate pentru o perioada determinata, mentinandu-si insa domiciliul in tara. Daca in cazul emigratiei definitive incadrarea statistica este relativ clara si lipsita de ambiguitati, in cazul emigratiei temporare situatia este mai complexa. Astfel, statisticile oficiale inregistreaza o persoana ca emigrant temporar doar in conditiile in care durata sederii in strainatate depaseste 12 luni.

In ceea ce priveste sursele de date, emigratia definitiva este monitorizata prin inregistrarile institutiilor nationale, in timp ce pentru emigratia temporara, estimarea fluxului anual de emigranti se bazeaza, in principal, pe datele furnizate de institutiile si organismele din tarile de destinatie.

In perioada 1990-2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din Romania, in timp ce 646.000 de persoane si-au stabilit domiciliul in Romania. In aceste conditii, populatia rezidenta a Romaniei s-a redus, ca urmare a migratiei definitive, cu 162.000 de persoane.

De-a lungul celor 35 de ani analizati, fluxul migratiei definitive a cunoscut modificari semnificative. Astfel, in primul an de dupa Revolutie, aproape 100.000 de persoane au parasit definitiv tara, insa in anii urmatori numarul emigrantilor definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul urmatorilor patru ani.

Emigrarile definitive din primii ani ai tranzitiei au fost, in majoritatea cazurilor, decizii planificate de persoane sau familii cu mult timp inainte, dar care au fost impiedicate de institutiile statului pe parcursul perioadei comuniste. A urmat apoi o perioada de aproape 14 ani, cuprinsa intre 1997 si 2010, in care fluxul anual al emigratiei definitive a prezentat doua trasaturi esentiale. Pe de o parte, nivelul anual al emigratiei a fost relativ redus, cele mai multe valori situandu-se sub pragul de 10.000 de persoane, iar, pe de alta parte, variatiile de la un an la altul au fost de mica amplitudine, ceea ce indica o volatilitate scazuta.

Incepand cu anul 2011, fluxul anual al emigrantilor definitivi a intrat pe o noua traiectorie, caracterizata de o crestere relativ continua de la un an la altul. In acest context, in anul 2022, numarul plecarilor definitive a depasit pragul de 30.000 de persoane, iar in 2024, dupa aproape trei decenii, Romania a atins din nou nivelul de 50.000 de plecari definitive intr-un singur an.

Emigrarile definitive din intreaga perioada analizata trebuie evaluate in stransa corelatie cu imigrarile definitive. Analizand cele doua serii de date prezentate in figura 1, se observa ca, incepand cu anul 2000, acestea au inregistrat evolutii relativ similare.

In perioada 2000-2011, in majoritatea anilor, soldul anual al migratiei definitive a fost negativ, insa valorile inregistrate nu au prezentat o volatilitate ridicata si au fost relativ reduse. In aceste conditii, impactul negativ al migratiei definitive asupra populatiei rezidente in acest interval a fost nesemnificativ, atat la nivel anual, cat si cumulat, pe intreaga perioada analizata.

Ca urmare a soldului negativ al migratiei definitive din aceasta perioada, populatia rezidenta din anul 2011, comparativ cu cea inregistrata in anul 2000, s-a diminuat cu aproximativ 40.000 de persoane.

In perioada 2012-2022 s-a manifestat un fenomen interesant si fara precedent pe parcursul tranzitiei, numarul imigrantilor inregistrati fiind semnificativ mai mare decat cel al emigrantilor definitivi. La nivelul intregului interval, migratia definitiva a inregistrat un sold pozitiv de 183.000 de persoane. Pentru aceasta perioada, devine relevanta analiza structurii imigrantilor, respectiv a persoanelor care si-au stabilit domiciliul in Romania, in functie de tara de origine.

In anii 2023 si 2024, Romania a revenit la un sold negativ al migratiei internationale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populatiei rezidente cu peste 41.000 de persoane. Mai mult, conform piramidelor varstelor prezentate in graficul din figura 1 si datelor din tabelul 1, cel putin la nivelul anului 2024, s-a inregistrat un numar mare de copii cu varsta mai mica de 14 care au emigrat definitiv. Numarul acestora este aproape 12700 persoane si reprezinta aproape un sfert din numarul total de plecari definitive din tara la nivelul acestui an.

Datele din tabelul 1 prezinta distributia emigrantilor definitivi dupa tara de nastere la nivelul anului 2024. Aceste date ne arata ca, numarul de emigranti care s-au nascut in Romania reprezinta 42% din numarul total de emigranti definitivi la nivelul anului 2024. Din numarul total de emigranti din Romania o pondere de 6,3% este reprezentata de copii cu varsta mai mica de 15 ani. Mai mult de 38% din numarul total de emigranti sunt persoane care s-au nascut in Republica Moldova. In acest caz, subliniem numarul mare de copii care s-au nascut in aceasta tara si au emigrat in 2024. Aceste statistici ne arata cu familii intregi care s-au multat din Republica Moldova in Romania au decis sa emigreze din Romania cel putin la nivelul anului 2024. Datele din tabelul de mai jos mai surprind un aspect ineteresant, ponderea mare a copiilor care s-au nascut in strainatate iar parintii acestora au decis emigrarea definitiva din Romania.

Datele care vor fi disponibile pentru anul 2025 vor indica daca migratia definitiva va continua sa exercite o influenta negativa asupra evolutiei populatiei rezidente sau daca rezultatele inregistrate in cei doi ani reprezinta doar evolutii conjuncturale.

Peste jumatate din imigrarile definitive ale Romaniei provin din Republica Moldova

Noile conditii politice ale perioadei postcomuniste au facilitat atat plecarile definitive din tara, cat si sosirile definitive in Romania. Astfel, incepand cu anul 1992, cetateni din diverse state si-au stabilit domiciliul pe teritoriul Romaniei. Cu toate acestea, din ratiuni istorice, culturale si lingvistice, cea mai mare parte a imigrantilor definitivi care au ales Romania provine din Republica Moldova.

Numarul, precum si ponderea acestora in totalul imigratiei definitive a Romaniei au inregistrat variatii semnificative de-a lungul timpului, reflectand schimbarile de context politic, economic si legislativ din cele doua state, asa cum este ilustrat in figura 3.

Pana in anul 2010, sosirile definitive au inregistrat cresteri de la un an la altul, insa valorile anuale nu au depasit pragul de 10.000 de persoane. In aceasta perioada, in mod firesc, cele mai numeroase imigrari definitive au fost inregistrate in randul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentand mai mult de jumatate din totalul imigrarilor definitive consemnate.

Desi tarile de origine prezinta o diversitate ridicata, pentru niciuna dintre acestea ponderea imigrantilor nu a depasit 5% din totalul imigrarilor definitive din aceasta perioada. Cele mai consistente stocuri de imigranti, altele decat cel din Republica Moldova, au provenit din Italia (aproape 6.900 de persoane, respectiv 5%), Germania (circa 6.550 de persoane, reprezentand 4,8%) si Statele Unite ale Americii (peste 5.500 de persoane, aproximativ 4%).

In perioada 2011-2022, interval in care Romania a inregistrat un sold pozitiv al migratiei definitive, ponderea cea mai ridicata a imigrarilor a fost detinuta, si in acest caz, de Republica Moldova. Astfel, in acest interval, aproape 273.000 de persoane si-au stabilit domiciliul in Romania, reprezentand peste 60% din totalul imigrantilor definitivi.

Pe fondul razboiului din Ucraina, s-a intensificat si fluxul cetatenilor proveniti din aceasta tara care si-au inregistrat domiciliul in Romania. Numarul acestora a fost de aproximativ 34.400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrarilor definitive consemnate in aceasta perioada.

In anii 2023 si 2024 se observa o schimbare semnificativa in structura imigratiei definitive din Romania, comparativ cu evolutiile din ultimele trei decenii. Mai multe aspecte sunt relevante in acest context. In primul rand, se remarca o reducere substantiala a fluxului de imigranti definitivi proveniti din Republica Moldova. Daca in anul 2019 a fost atins nivelul maxim al cetatenilor moldoveni care si-au stabilit domiciliul in Romania - peste 38.200 de persoane, reprezentand aproape 60% din totalul imigrantilor acelui an -, in anii 2023 si 2024 atat numarul acestora, cat si ponderea lor in totalul imigratiei definitive au scazut considerabil.

Astfel, in 2023, imigrantii din Republica Moldova au numarat aproximativ 10.200 de persoane, reprezentand 34,2% din totalul imigrantilor definitivi, iar in 2024 numarul acestora s-a redus la circa 7.900 de persoane, respectiv 28% din totalul persoanelor din strainatate care si-au inregistrat domiciliul in Romania.

In al doilea rand, se constata o diversificare accentuata a tarilor de origine ale imigrantilor, fluxurile provenind tot mai frecvent din state care nu se inscriu in tiparele traditionale ale imigratiei catre Romania. In acest context, numarul imigrantilor proveniti din alte tari decat cele traditionale a ajuns in 2024 la aproximativ 21.800 de persoane, reprezentand 39,7% din totalul imigratiei definitive din acel an.

In ultimii ani a crescut numarul de romani care s-au reintors in tara

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a deschis noi perspective pentru cetatenii romani, facilitand atat plecarea in strainatate, cat si revenirea in tara dupa perioade mai indelungate petrecute in afara granitelor. In acelasi timp, piata fortei de munca din Romania a devenit tot mai atractiva si pentru cetateni proveniti din state din afara Uniunii Europene.

In anii 2022 si 2023, numarul imigrantilor inregistrati in Romania s-a dublat comparativ cu nivelul consemnat in anul 2010, reflectand atat intensificarea revenirilor romanilor, cat si cresterea interesului strainilor pentru stabilirea pe termen lung in Romania.

Intre 2010-2014, mai mult de 90% din numarul de imigranti au fost cetateni romani care se reintorceau in tara (figura 3). Incepand cu anul 2015, chiar daca numarul cetatenilor romani reveniti a continuat sa creasca, ponderea acestora in totalul imigrantilor a scazut constant.

In anul 2023, numarul cetatenilor romani care s-au reintors in tara a fost de 201,8 mii, insa, pe fondul cresterii numarului total de imigranti la 324 mii, ponderea acestora s-a redus la 67%. Aceste date statistice evidentiaza doua aspecte importante ale migratiei externe. In primul rand, desi pe parcursul tranzitiei Romania a inregistrat una dintre cele mai ridicate rate ale emigratiei la nivel european, se mentine o legatura puternica intre populatia emigrata si spatiul economic si cultural romanesc. In al doilea rand, se confirma faptul ca Romania a devenit un spatiu economic atractiv pentru cetateni proveniti din numeroase tari din afara spatiului european.

Pe parcursul perioadei 2010-2014, peste 90% din numarul de imigranti au fost cetateni romani care s-au reintors in tara (figura 4). Incepand cu anul 2015, chiar daca numarul cetatenilor romani reveniti a continuat sa creasca, ponderea acestora in totalul imigrantilor a scazut constant.

In anul 2023, numarul cetatenilor romani care s-au reintors in tara a fost de 201.800, insa, pe fondul cresterii numarului total de imigranti la 324.000, ponderea acestora s-a redus la 67%. Aceste date statistice evidentiaza doua aspecte importante ale migratiei externe. In primul rand, desi pe parcursul tranzitiei Romania a inregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri ale emigratiei, se mentine o legatura puternica intre populatia emigrata si spatiul economic si cultural romanesc. In al doilea rand, rezultatele confirma faptul ca Romania a devenit un spatiu economic atractiv pentru cetateni proveniti din numeroase tari din afara spatiului european.

Cresterea varstei medii a emigrantilor temporari in timp

Pe parcursul celor 35 de ani analizati s-au inregistrat schimbari semnificative in structura populatiei de imigranti temporari, atat in ceea ce priveste dimensiunea fluxului anual, cat si distributia pe grupe de varsta, cu efect direct asupra varstei medii a acestei populatii.

La nivelul fluxurilor anuale din 2023 si 2024 se observa o crestere accentuata a ponderii imigrantilor temporari de sex masculin. Aceasta a ajuns la aproximativ 65%, in conditiile in care, in majoritatea anilor anteriori, ponderea s-a situat intre 55% si 60%. Aceasta modificare a structurii pe sexe poate fi explicata prin cererea crescuta de pe piata muncii pentru ocupatii care sunt practicate preponderent de barbati.

Analizand datele prezentate in graficele din figurile 5 si 6, se evidentiaza atat intensificarea fluxului de imigranti temporari in anul 2024 comparativ cu 2008, cat si modificari ale distributiei acestora pe grupe de varsta. In acest context, se constata o crestere a varstei medii a imigrantilor temporari in 2024 fata de 2008: aceasta a urcat de la 33,2 ani in 2008 la 34,9 ani in 2024.

Chiar daca intre fluxurile de imigranti temporari din cei doi ani exista diferente cantitative semnificative, se remarca faptul ca, in ambele situatii, ponderea persoanelor cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani se mentine in jurul valorii de 60%. Totodata, datele prezentate in graficul din figura 5 arata ca, in ambii ani analizati, o pondere relativ ridicata o au persoanele cu varsta sub 14 ani. Astfel, aceasta categorie a reprezentat 7% din total in 2008, ponderea crescand la 8,4% in 2024.

Figura 6. Distributia imigrantilor temporari pe ani de varsta in 2008 si 2024

Aceste valori sugereaza un profil al imigratiei temporare in care sunt identificate nu doar persoane individuale, ci si familii cu copii, ceea ce indica o diversificare a tiparelor de mobilitate internationala.

Figura 7. Piramida varstelor pentru migratia temporara

Piramidele varstelor prezentate in figura 7 ne arata, pentru anul 2024, un sold pozitiv al migratiei internationale, pe total, dar si separat pentru barbati si femei. Contributia la soldul pozitiv este cu mult mai evidenta in cazul barbatilor. Ponderea cea mai mare a imigrantilor este a persoanelor de sex masculin cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 de ani, deci a persoanelor care, cel putin teoretic, sunt incadrate intr-un loc de munca. In egala masura, in categoria imigrantilor sunt si copii cu varsta pana la 14 ani.

Soldul pozitiv al migratiei internationale pentru anul 2025 si ponderea mare a persoanelor de sex masculin din grupa de varsta 20 - 44 ani ne arata ca Romania este o tara atractiva pentru migratia internationala pentru asigurarea echilibrelor pe piata fortei de munca. Problema majora este atragerea si mentinerea personelor care emigreaza in Romania in domenii de activitate pentru care piata fortei de munca este deficitara.

Romania este o tara atractiva din punct de vedere a imigratiei temporare

Potrivit datelor Eurostat, publicate la finele anului 2025 [Eurostat, 2025], Romania este o destinatie atractiva pentru imigratia internationala, atat pentru persoanele care sosesc din state membre ale Uniunii Europene, cat si pentru cele provenite din tari din afara spatiului comunitar. Conform statisticilor Eurostat, realizate pe baza datelor furnizate de oficiile nationale de statistica ale statelor UE, Romania se numara printre tarile comunitare cu o pondere ridicata a fluxului anual de imigranti internationali.

Astfel, in anul 2023, Romania a inregistrat un numar semnificativ de imigranti temporari, proveniti atat din alte state membre ale Uniunii Europene, cat si din tari din afara acesteia, confirmand pozitia sa de pol regional de atractie migratorie.

In primul clasament realizat de Eurostat, numarul imigrantilor in Romania a fost de 98.000, ponderea acestora in totalul imigrantilor din Uniunea Europeana proveniti din tari non-UE fiind de 7%. Pe primele pozitii ale acestui clasament se situeaza Spania, cu 397.000 de imigranti, reprezentand 27% din totalul imigratiei in UE din tari non-UE, urmata de Germania, cu 265.000 de persoane (18%), si de Franta, cu 130.000 de imigranti (9%). Chiar daca aceste date se refera la un singur an, ele evidentiaza faptul ca Romania este o destinatie atractiva pentru imigrantii proveniti din afara spatiului Uniunii Europene.

In al doilea clasament, realizat pe baza fluxului anual de imigratie avand ca tara de origine un alt stat membru al Uniunii Europene, Romania s-a situat, in 2023, pe locul al treilea, cu o pondere de 8% din totalul imigrantilor intra-UE, ceea ce corespunde unui flux de 127.000 de persoane. Primele doua pozitii au fost ocupate de Germania, cu 334.000 de imigranti (22%), si de Spania, cu 209.000 de persoane (14%). La nivel comunitar, acest tip de flux migrator a totalizat 1.500.000 de persoane.

Implicatii ale migratiei internationale

Migratia internationala are implicatii directe asupra fenomenelor demografice, pietei fortei de munca, dezvoltarii capitalului uman si cresterii economice, atat la nivel national, cat si la nivel local. Impactul acestui fenomen este conditionat de intensitatea si durata sa intr-un anumit orizont de timp, manifestandu-se atat la nivelul tarilor de destinatie, cat si la nivelul tarilor de origine ale emigrantilor.

Mai mult, impactul pozitiv al emigratiei temporare manifestat intr-o anumita perioada se poate transforma, pe termen mediu si lung, in dezavantaje majore. In cazul Romaniei, din perspectiva economica, emigratia masiva din prima parte a tranzitiei, mai precis pana la finalul primului deceniu al acestui secol, a avut, in ansamblu, efecte pozitive asupra economiei si societatii.

Prin plecarile masive in strainatate s-au atenuat dezechilibre importante de pe piata fortei de munca, astfel incat rata somajului s-a mentinut la un nivel relativ rezonabil, in pofida dificultatilor economice majore cu care s-a confruntat Romania in aceasta perioada. Integrarea rapida a emigrantilor romani in activitati economice din tarile de destinatie le-a permis acestora sa trimita in tara sume semnificative de bani. La nivelul gospodariilor beneficiare, aceste transferuri au constituit surse esentiale pentru acoperirea cheltuielilor curente, imbunatatirea conditiilor de locuit si, nu in ultimul rand, pentru initierea si dezvoltarea unor afaceri in Romania.

La nivel macroeconomic, volumul ridicat al remitentelor a contribuit la mentinerea stabilitatii unor parametri economici fundamentali. Din perspectiva sociala, emigratia masiva a accelerat procesele de modernizare si de integrare culturala a Romaniei in spatiul european (Sandu).

Emigratia masiva din prima parte a tranzitiei a generat, in timp, si o serie de efecte negative. Din punct de vedere demografic, emigratia a condus, intr-un interval relativ scurt, la reducerea populatiei rezidente, la modificari semnificative ale structurii populatiei pe grupe majore de varsta si, implicit, la accelerarea procesului de imbatranire demografica, atat la nivel national, cat si, mai accentuat, in anumite judete.

Totodata, atat direct, cat si indirect, a fost diminuat potentialul de fertilitate al populatiei, cu implicatii majore asupra dimensiunii si caracteristicilor demografice ale populatiei rezidente a Romaniei pe termen mediu si lung. La nivelul pietei fortei de munca, in prezent si cu atat mai mult in anii urmatori, Romania va fi nevoita sa stimuleze imigratia internationala pentru a acoperi necesarul de forta de munca in diverse sectoare de activitate, precum constructiile, agricultura, serviciile si altele.

In cele ce urmeaza sunt analizate cateva dintre efectele migratiei internationale in plan demografic, economic si social.

Impactul migratiei asupra dinamicii populatiei rezidente

Migratia internationala, prin cele doua componente majore ale sale - migratia definitiva si migratia temporara -, a influentat intr-o foarte mare masura evolutiile demografice din Romania. Dinamica populatiei rezidente de la un an la altul este determinata de soldul natural, calculat ca diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor dintr-un an, precum si de soldul migratiei internationale, rezultat din diferenta dintre fluxul imigrarilor si cel al emigrarilor din acelasi an.

Ponderea influentei fiecaruia dintre cei doi factori asupra evolutiei populatiei rezidente s-a modificat semnificativ in timp, reflectand schimbarile demografice, economice si sociale traversate de Romania.

In prima parte a tranzitiei, migratia internationala a reprezentat factorul determinant al reducerii populatiei rezidente a Romaniei. In perioada 1990-2002, populatia rezidenta s-a diminuat in proportie de 80% ca urmare a migratiei internationale, in timp ce contributia soldului natural negativ a fost semnificativ mai redusa, de aproximativ 20% (figura 8).

In aceasta etapa a tranzitiei, s-a inregistrat, in foarte multi ani, un flux anual ridicat al emigratiei. Totodata, numarul anual de nasteri s-a mentinut la un nivel relativ ridicat, ceea ce a facut ca soldul natural negativ sa ramana, in majoritatea anilor, peste pragul de -40.000 de persoane, exceptie facand anul 1996, cand s-a consemnat un sold natural de -54.000 de persoane.

Figura 9. Evolutia sporului natural, sporului migratiei externe si modificarea anuala absoluta a populatiei rezidente in perioada 2003 - 2024

In intervalul 2003-2009, emigratia internationala a inregistrat fluxuri anuale foarte ridicate, nivelul maxim fiind atins in 2007, cand numarul emigrarilor a ajuns la 544.000 de persoane, iar sporul migratiei a fost de 458.000 de persoane. Ca urmare, populatia rezidenta la 1 ianuarie 2010 a fost mai mica decat cea de la 1 ianuarie 2003 cu peste 1.330.000 de persoane, migratia externa contribuind cu peste 83% la reducerea populatiei rezidente in aceasta perioada.

In perioada 2010-2014, soldul anual al migratiei externe s-a redus, ca urmare a cresterii fluxului anual de imigranti si a mentinerii fluxului anual de emigranti sub pragul de 200.000 de persoane (figura 9). Pana in anul 2021, migratia externa a avut, in continuare, o contributie negativa asupra evolutiei populatiei rezidente.

In anii 2022-2024, pe fondul razboiului din proximitate, al cresterii numarului de romani reintorsi in tara si al intensificarii imigratiei din state din afara Europei, migratia externa a avut o contributie pozitiva asupra populatiei rezidente. Pe parcursul acestor trei ani, soldul pozitiv al migratiei externe a fost de 235.000 de persoane, compensand aproape integral sporul natural negativ de 263.000 de persoane. In aceste conditii, populatia rezidenta a Romaniei nu a scazut sub pragul de 19.000.000 de persoane.

Pe ansamblul perioadei 2003-2024, cei doi factori ai dinamicii demografice au contribuit in proportii apropiate la diminuarea populatiei rezidente a Romaniei. La nivelul intregii perioade de 35 de ani, populatia Romaniei s-a redus cu peste 4.160.000 de persoane, migratia externa avand o contributie de 63%, iar sporul natural negativ de 37%.

Figura 10. Evolutia numarului de nasteri, numarului de decese si soldul natural din perioada 1990 -2024

Ca urmare a emigratiei externe si a unor schimbari semnificative in comportamentul reproductiv al cuplurilor, Romania a inregistrat o diminuare accentuata a numarului anual de nascuti pe parcursul intregii perioade de 35 de ani. Comparativ cu anul 1990, numarul nascutilor-vii inregistrati in 2024 s-a redus cu 53%, ajungand la doar 149.000 de persoane.

In acelasi timp, numarul anual al deceselor nu a coborat, in niciun an al perioadei analizate, sub pragul de 250.000, atingand un maxim de peste 337.000 de decese in 2022. In aceste conditii, avand in vedere ca sporul natural negativ nu indica perspective de ameliorare semnificativa si nu poate fi, chiar intr-un scenariu optimist, mai mic de 90.000 de persoane, migratia externa ramane singurul factor capabil sa contribuie la mentinerea populatiei rezidente a Romaniei la un nivel de peste 19.000.000 de locuitori in anii urmatori.

Un numar mare de copii avand parinti romani s-au nascut in strainatate

Statisticile privind nascutii-vii indica faptul ca un numar semnificativ de copii nascuti in strainatate, avand cel putin un parinte roman, au fost ulterior inregistrati in Romania. In perioada 2014-2024, numarul acestora a fost de 364.000, reprezentand peste 16% din totalul nou-nascutilor inregistrati in tara in acest interval.

Avand in vedere ca, de regula, exista un decalaj intre momentul nasterii in strainatate si inregistrarea acestuia in Romania, este posibil ca, cel putin pentru ultimii doi ani, aceste valori sa fie subestimate si sa creasca in perioada urmatoare. Aceasta statistica reflecta, pe de o parte, dimensiunea emigratiei romanesti din ultimele 35 de ani, iar, pe de alta parte, legatura puternica, de natura economica si culturala, care se mentine intre emigrantii romani si tara noastra.

Consideram ca, prin dezvoltarea mediului economic si imbunatatirea calitatii serviciilor publice, romanii care au emigrat, precum si copiii acestora, pot reprezenta o resursa importanta pentru redresarea evolutiei populatiei rezidente a Romaniei intr-un orizont de timp relativ scurt.